Un doctor în genetică a lăsat cercetarea pentru a face agricultură. Astăzi are o afacere de mare succes

În urmă cu 14 ani, a lăsat viaţa de oraş şi munca în cercetare, şi-a luat soţia şi cei zece copii şi i-a adus în Sălaj, la Hida, un loc cu care nu avuse nimic în comun până atunci. Şi-a cumpărat o casă mare şi şase ari de teren şi a pornit ceea ce este astăzi una dintre cele mai bine cotate pepiniere de căpşuni şi arbuşti fructiferi din ţară.

Familia Orlaie a ajuns la Hida în 2001. Capul familiei, Nelu Orlaie, era inginer cu doctorat în genetica căpşunului şi ajunsese într-o funcţie importantă la Staţiunea de Cercetare pentru Pomicultură Cluj Napoca, deci se putea considera un om împlinit, mai ales că avea şi o familie frumoasă, cu zece copii cuminţi şi harnici. Ceva nu era, însă, aşa cum îşi dorea, aşa că a decis s-o ia de la zero în altă parte. ”Am plecat din oraş pentru că ne doream o viaţă liniştită şi frumoasă”, povesteşte, acum, la 14 ani distanţă, el.

Pentru că se pricepea cel mai bine la agricultură şi, mai ales, la cultura căpşunelui, s-a gândit să valorifice această experienţă pentru a-şi demonstra sieşi şi celorlalţi că se poate trăi bine din pământ, mai ales dacă ştii ce să cultivi. ”Asta a fost ceea ce ştiam şi ceea ce credeam. Iar timpul mi-a confirmat că aveam dreptate!”, spune inginerul.

Hida - o întâmplare fericită

Au ales localitatea sălăjeană Hida fără să cunoască pe cineva acolo. ”Na-m avut pe nimeni la Hida - a fost doar faptul că am găsit o casă suficient de mare şi am găsit teren de vânzare”, ne lămureşte el. Pe cei şase ari de teren cumpărat a plantat căpşuni, cu plante mamă din import, de bună calitate, lucrând pe parcelă cot la cot cu familia. Stolonii obţinuţi prin multiplicare a început să-i dea gratuit fermierilor, iar în din momentul în care stolonii primiţi de la el au intrat în producţie, n-au mai putut face faţă cererii. ”În fiecare an, ne-am dublat suprafeţele de pepiniere. De la 500 de plante – mamă cumpărate în primul an, am ajuns acum la 40.000 de plante-mamă, pe care le cumpărăm din străinătate şi le multiplicăm”, explică inginerul expansiunea afacerii sale.

Treptat, loturilor de căpşuni li s-au adăugat terenuri cu zmeur, coacăz negru, afin, agriş, goji şi altele, valorificând atât producţia de fructe, cât şi material săditor. De la şase ari, a ajuns azi la opt hectare, iar renumele pepinierei sale a depăşit de mult graniţele judeţului. Stolonii şi arbuştii de la Hida stau acum la baza altor sute de afaceri ce valorifică această nişă din agricultură, insuficient exploatată.

Toată familia - implicată în afacere

Dincolo de succesul afacerii sale, ceea ce-l bucură cel mai mult pe Nelu Orlaie este faptul că îi are alături pe copiii săi, implicaţi în funcţionarea pepinierei. ”Unii au terminat Horicultura şi sunt doctoranţi, alţii fac masterul tot în Horticultură, un băiat a terminat Ştiinţele Economice. Toţi copiii mei lucrează cu drag aici, inclusiv ginerii şi nurorile mele. Doar două dintre fete nu sunt acasă, pentru că sunt la un masterat în SUA”, spune mândrul tată.

Naomi Orlaie, unul dintre copiii inginerului

Şansa agricultorilor din Transilvania

Nelu Orlaie povesteşte că a pornit la acest drum crezând în potenţialul acestei nişe de piaţă, reprezentată de cultura căpşunului şi a arbuştilor fructiferi, iar experienţa celor 14 ani i-a dat dreptate. ”Este o şansă pentru Transilvania, deoarece condiţiile pedo-climatice sunt ideale - porumbul şi grâul se cultivă în Bărăgan şi Câmpia de Vest, nu aici. În plus, avem şansa unei forţe de muncă mai ieftine - cu banii pe care germanul îi dă pentru două ore, aici plătim un muncitor pentru o zi întreagă - ceea ce ne face extrem de competitivi în raport cu celelalte ţări europene din jur”, explică el. Inginerul ar vrea să înţeleagă cât mai mulţi români - tineri şi nu numai - ce şansă extraordinară o poate reprezenta o astfel de cultură. ”De ce să meargă tinerii noştri să culeagă căpşuni în Spania sau zmeură în Germania când pot lucra acasă, pentru ei. De ce să aibă România atâţia ”orfani” lăsaţi pe la bunici şi mătuşi, când părinţii şi-ar ăutea creşte copiii în linişte aici, acasă, muncind împreună”, spune el.

Potrivit lui Orlaie, pentru o viaţă decentă, o familie ar avea nevoie să cultive aproximativ două hectare de teren - fie că vorbim despre căpşuni, coacăz negru sau alte tipuri de arbuşti fructiferi.