Nepăsarea autorităţilor ar putea distruge unul dintre puţine coruri de cameră din ţară
0
Unul dintre cele mai vechi coruri din ţară, Camerata Academica Porolissensis Zalău, aşteaptă de zeci de ani să capete statut profesionist, care să îi permită independenţă financiară.
În cei 45 de ani în care a condus, cu bagheta sa, reuniunea corală „Camerata Academica Porolissensis”, dirijorul Ioan Chezan nu a reuşit, în ciuda numeroaselor sale eforturi, să dobândească pentru corul său statutul de profesionist. Acest lucru ar fi asigurat corului o susţine financiară constantă şi i-ar fi permis să angajeze cântăreţi.
„Altfel lucrezi cu oameni care sunt plătiţi pentru prestaţia lor, care dobândesc, astfel, un loc de muncă, fie şi cu jumătate de normă. Sunt atât de mulţi absolvenţi de Conservator ori de Teologie, ale căror voci pot fi valorificate. Calitatea ar fi cu totul alta dacă oamenii ar fi motivaţi”, ne-a declarat prof. Ioan Chezan, cel care a înfiinţat reuniunea corală şi care o dirijează de 45 de ani fără întrerupere. În aceste condiţii, corul este format doar din voluntari, elevi ai Liceului de Artă „Ioan Sima” Zalău, şi din profesori pasionaţi de muzică.
În plus, ar permite corului să aibă un sediu propriu, în prezent repetiţiile desfăşurându-se într-o sală pusă la dispoziţie de către conducerea Liceului de Artă.
Promisiuni deşarte
Nu puţine au fost demersurile făcute de către profesor pentru a putea dobândi mult râvnitul statut. S-a adresat atât municipalităţii, cât şi oficialilor Consiliului Judeţean Sălaj, însă de fiecare dată nu s-a ales decât cu promisiuni. Promisiuni care nu s-au materializat nici până azi, dar care continuă să curgă, cu precădere în campanie electorală.
În lipsa mult râvnitului statut şi, implicit, a resurselor financiare, conducerea Cameratei Academica Porolissensis este pusă în situaţia deloc onorantă de a sta cu mâna întinsă pe la instituţiile de cultură din judeţ pentru a putea onora invitaţiile la concerte în alte judeţe. Ajutorul vine, de obicei, de la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, dar şi de la unii sponsori mărinimoşi.
În lipsa banilor, conducerea reuniunii corale susţine că nu poate asigura coriştilor ţinute de spectacol. „Nu avem bani de costume. Ca urmare, fiecare component al corului trebuie să se descurce pe cont propriu”, mai spune prof. Ioan Chezan.
O alternativă pentru iubitorii muzicii clasice
Deşi s-a obişnuit să primească promisiuni care să nu se materializeze niciodată, dirijorul îşi păstrează optimismul. Are încredere că, la un moment dat, autorităţile vor înţelege importanţa existenţei în judeţ a unui cor de cameră şi că, măcar în al doisprezecelea ceas, vor lua iniţiativa.
„Am speranţa că va exista bunăvoinţă şi că vor înţelege şi cei care trebuie că Zalăul şi Sălajul merită un astfel de cor. Cu atât mai mult cu cât judeţul nu are nicio formaţie de acest fel, iar gusturile publicului s-au diversificat în ultimii ani. Avem şi oameni care iubesc muzica clasică. Nu avem filarmonică, nu avem operă, iar un cor ar suplimenta aceste neajunsuri, la costuri infime”, punctează dirijorul. Acesta a mai spus că s-ar putea stabili o colaborare cu filarmonicele din alte judeţe pentru organizarea unor concerte cu acompaniamente mai ample, cu atât mai mult cu cât în Zalău există săli care se pretează pentru astfel de spectacole muzicale.
Consiliul Judeţean promite din nou
Cea mai recentă promisiune a venit, zilele trecute, din partea lui Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, cu prilejul marcării de către reuniunea corală a 45 de ani de existenţă. „Cred că pentru judeţ, în lipsa unor instituţii muzicale de gen filarmonică, operă sau operetă, prezenţa unui cor de o asemenea valoare completează paleta ofertei culturale. În toată Europa există coruri, dar ele funcţionează ca instituţii. Cred ca asta ar fi soluţia: ca acest cor să devină el însuşi o instituţie, care să beneficieze de sprijin din diverse surse şi nu să fie o anexă a unei instituţii culturale. Dacă energia vă permite, putem încerca împreună să construit din acest cor o situaţie de sine stătătoare, care să funcţioneze la nivelul la care funcţionează corurile mari din Transilvania şi din România”, i s-a adresat oficialul sălăjean profesorului Ioan Chezan.
Scoală de muzică
Reuniunea corală Camerata Academica Porolissensis Zalău a luat fiinţă în 1971, la iniţiativa profesorului Ioan Chezan, iniţial fiind o formaţie corală camerală a Clubului Tineretului Zalău. Sub bagheta lui Chezan, corul a avut o evoluţie rapidă, Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mişcarea corală din România.
În cei 45 de ani de existenţă, aproape 1.000 de persoane au cântat în reuniunea corală, unul dintre puţinele coruri din Romania care au supravieţuit şi după Revoluţie, în condiţiile în care activitatea corală din ţară s-a prăbuşit. Corul a fost o şcoală de muzică pentru mulţi, printre numele cu rezonanţă care au cântat sub bagheta dirijorului Chezan numărându-se Şimonfi Şandor, solist al Operei Române din Cluj-Napoca, Bogdan Taloş, solist al Operei Germane sau Anca Ardelean, coristă în corul Filarmonicii clujene.
Valoarea acestei formaţii este atestată de premiile obţinute la majoritatea concursurilor naţionale la care a participat. Din repertoriul său fac parte unele dintre cele mai valoroase creaţii ale muzicii corale româneşti şi universale, o parte dintre acestea fiind înregistrate de posturile naţionale de radio şi televiziune.
Vă mai recomandăm:
Bunul samaritean din Sălaj. Cine este femeia care atinge cu fapte bune vieţile celor năpăstuiţi
Se încarcă comentariile...
