Corneliu Coposu, acum 80 de ani, despre prestaţia slabă a României la Jocurile Olimpice: „Am făcut pe clovnii olimpiadei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marele om politic Corneliu Coposu scria în 1936 un articol despre prestaţia slabă a României la Jocurile Olimpice de la Berlin. Articolul este de actualitate şi în prezent.

Pasionat al sportului de performanţă şi chiar practicant, după propriile mărturisiri, de box şi haltere, Corneliu Coposu publica, pe prima pagină a ziarului „Romania Nouă“ din Cluj, în 22 august 1936, un articol despre dezastrul României la Jocurile Olimpice din acel an şi despre necesitatea reorganizării sportului românesc. Deşi a fost scris în urmă cu opt decenii, articolul intitulat „Porunca vremii: reorganizarea sportului românesc – Pe marginea Olimpiadei“ este la fel de actual şi acum, în contextul rezultatelor slabe ale reprezentanţilor României la Jocurile Olimpice de la Rio.

„Este un articol care parcă ar fi fost scris ieri şi nu acum 80 de ani, iar remarca potrivit căreia «din sport se face politică şi din politică, sport» este extraordinară şi actual“, declară istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cel care a reunit în volumul „Corneliu Coposu. Din cele trecut vremi. Jurnalist la Cluj“, apărut la Editura Caiete Silvane, toate articolele publicate de omul politic între anii 1935-1938.

Coposu, un susţinător al sportului

De la competiţia de acum 80 de ani, România s-a întors cu o singură medalie, cea de argint, obţinută de locotenentul  Henri Rang, în cursa de hipism. Ea revenea, după cum sublinia Coposu, „armatei noastre glorioase, cavaleriei care constituie o valoare constantă a sportului românesc şi care ne face cinste şi renume mondial“. Marele om politic îşi manifesta indignarea faţă de prestanţa lamentabilă a delegaţiei româneşti la Olimpiada de la Berlin, competiţie despre care istoricul Marin Pop spune că „a avut o miză deosebită pentru Hitler, pentru a dovedi superioritatea aşa-zisei rase ariene“.

image

Coposu s-a arătat un susţinător al sportului, despre care spunea că „promovează aspiraţiunile umanităţii spre pace şi candoare sufletească“ şi că are „efecte binecuvântate“, respectiv „regenerează sănătatea omului, a neamului şi lichidează pornirile şi instinctele primare; colaborează, cu sârguinţă mare, cu mult avânt şi şanse deosebite, la înfrăţirea popoarelor“. Jurnalistul considera că, în ciuda avantajelor de care dispune poporul românesc – „calităţile strălucite ale neamului nostru şi împrejurările etnice, ambianţa climaterică şi geografică“, ţara noastră nu a reuşit „să se validitizeze“ pe teren sportiv.

„Ne-am făcut de râs“

Ţărănistul trage o serie de semnale de alarmă cu privire la gravele probleme cu care se confruntă sportul românesc, la corupţia din sistem, şi pe seama cărora pune eşecul sportivilor noştri la Berlin: „În alte ţări, la alte neamuri, se cultivă voinţa, mândria şi virtuţile de rasă, prin sport. Prin muncă temeinică şi disciplinată. La noi? La noi e cer senin şi inconştienţă multă şi tembelism cât vrei. Se face larmă mare, nejustificată, se fac protecţii şi afaceri, se face căpătuială şi ghiftuială din orice. Prin urmare, şi din sport. Iar bilanţul realizărilor este întotdeauna deficitar“, punctează Coposu.

Despre cei care ne-au reprezentat ţara, acum opt decenii, la cea mai importantă competiţie sportivă a lumii, şi despre prestaţia lor, marele om politic nu avea decât vorbe de ocară: „Recent de tot, la Berlin, la Jocurile Olimpice, am dovedit ce suntem. Ceea ce n-ar trebui să fim. Am trimis şi noi o echipă, aleasă «pe sprânceană», o echipă ca vai de capul ei, care a făcut de ocară drapelul românesc. Pe scurt: am fost la Berlin şi ne-am făcut de râs“.

image

„Am făcut pe clovnii olimpiadei, în faţa lumii întregi“, concluzionează Corneliu Coposu, referindu-se la poziţionarea României abia pe locul al 25-lea al clasamentului mondial şi acuzând lipsa de pregătire a sportivilor. „Acum, când toate neamurile pământului, prin performanţe vrednice de atenţie, se străduiesc să intereseze şi să ataşeze pe cât mai mulţi de ţara lor, în timp ce toate popoarele se luptă din răsputeri pentru demnitate şi prestigiu, pentru întâietate în toate domeniile, noi avem toată grija de a ne menţine pe linia submediocrităţii, de a monopoliza ridicolul“, susţinea jurnalistul de la „România Nouă“, atrăgând atenţia asupra faptului că echipa românească „a înghiţit un maldăr de subvenţii oficiale pentru a asigura câtorva indivizi un voiaj de plăcere“ şi „a întruchipat ridicolul concursurilor olimpice“.

„Sportul românesc, o parodie“

Marele om politic taxează cu cuvinte grele pestaţia lamentabilă a sportivilor noştri, afirmând că „Olimpiada de la Berlin este numai un capitol (ruşinos) al frecventelor noastre eşecuri“ şi îi acuză pe cei responsabili de lipsă de seriozitate şi de utilizarea necorespunzătoare a banilor destinaţi sportului românesc: „Noi excelăm în parade grozave de tot felul, în potemchiade. La noi se dau bani, cu nemiluita, pentru sport. Dar fondurilor li se dă altă întrebuinţare. Averea publică, oferită pentru încurajarea educaţiei fizice, este sursa de venit a «oficialităţilor», a paraziţilor cari şi-au mutat terenul de «operaţii» la comitetele unităţilor sportive. Sportul românesc este o parodie. În loc de organizare serioasă, noi avem parte de strălucire aparentă. În ţara românească se face politică din sport (şi sport din politică). Şi, cel mai grav, nimeni nu cere socoteală nimănui, nimeni nu răstoarnă putregaiurile, cari şi-au făcut o tristă profesiune din exploatarea sportului naţional“.

Rezolvarea problemei

Soluţia pentru ieşirea din acea situaţie reprobabilă o constituia, în opinia sa, reorganizarea din temelii a sportului, începând cu baza de selecţie. „După atâtea dezastre, după atâta ruşine, trebuie, cel puţin acum, să milităm pentru neîntârziata reformă a sistemului de selecţionare a echipelor reprezentative, pentru o mai bună întrebuinţare a nenumăratelor fonduri alocate educaţiei fizice, pentru revizuirea radicală a regimului vieţii noastre sportive. Pentru ca, alături de alte neamuri, care profită, poate în detrimentul nostru, de simpatia lumii întregi, de pe urma unei serioase pregătiri sportive, să ne putem şi noi afirma pe teren internaţional“, considera jurnalistul şi omul politic Corneliu Coposu acum 80 de ani.

Vă mai recomandăm:

Istoric zălăuan, la moartea Reginei Ana: “Familia regală a avut un sfetnic bun în Sălaj: pe Corneliu Coposu”

Calvarul familiei Coposu în timpul regimului comunist: „Vindeam lucruri din casă ca să avem bani de pâine“

75 de ani la moartea lui Valentin Coposu, tatăl Seniorului. Cum s-a refugiat familia Coposu din calea horthyştilor

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite