Peste 2.500 de angajaţi ai DGASPC Vaslui au rămas fără salarii. Şefii CJ Vaslui şi guvernanţii îşi paseasă responsabilitatea

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, cel mai mare angajator din judeţ, a rămas fără bani pentru salarii pentru ultimele luni ale anului. Peste 2.500 de oameni îşi aşteaptă salariile aferente lunii septembrie de aproape două săptămâni.

Criza de la DGASPC Vaslui este una fără precedent şi este pusă pe seama majorărilor salariale care s-au făcut în urma aplicări Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în contextul unui buget subdimensionat încă de la începutul anului,

Angajaţii DGASPC Vaslui ameninţă cu acţiuni de protest în cazul în care nu nu îşi vor primi salariile în următoarele zile. Nemulţumirile salariaţilor s-au acutizat după ce timp de două săptămâni au primit promisiuni că problema DGASPC va fi tranşat-o printr-o hotărâre de guvern, lucru care nu s-a întâmplat.

În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Vaslui de joi, 26 octombrie, preşedintele Dumitru Buzatu a fost chestionat de consilierii din opoziţie în legătură cu situaţia de la DGASPC Vaslui.

”Dacă nu s-au plătit salariile pentru luna septembrie, ce se întâmplă în următoarele  trei luni. Ce vor face oamenii de la Protecţia Copilului?”, a întrebat consilierul Liviu Iacob.

Şeful CJ Vaslui a reafirmat că are promisiuni de la Guvern că instituţia va primi o suplimentare de fonduri, necesare funcţionării până la sfârşitul anului 2017, însă nu a putut oferi certitudini. În plus, Dumitru Buzatu a subliniat că problema de la DGASPC Vaslui nu este una de moment şi că trebuie găsite soluţii pe termen lung. Şeful CJ a precizat că activitatea DGASPC Vaslui a precizat că activitatea de la Protecţia Copilului trebuie ”serios evaluată”. În funcţie de bugetul ce va fi alocat, soluţiile ce se preconizează vor viza fie reducerea salariilor (revenirea lor la cuantumul dinaintea aplicării majorărilor), fie reducerile de personal.

Şeful CJ Vaslui despre criza de la DGASPC Vaslui

În timp ce şeful Consiliului Judeţean Vaslui afirmă că soluţia pentru dezamorsarea crizei de la Protecţia Copilului se află la Guvern, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale pasează soluţia în curtea autorităţilor în Vaslui.

Într-un răspuns transmis ziarului ”Adevărul”, reprezentanţii Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale precizează că ”măririle salariale pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene şi din serviciile publice din subordinea acestora pot fi avute în vedere abia după alocarea de la bugetul judeţului, în completarea cuantumului alocat de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale”.

Salariile şefilor, dublate

Salariile angajaţilor DGASPC Vaslui au fost majorate, în medie cu 20% în cursul acestui an. Cele mai mari diferenţe salariale au fost înregistrate în cazul şefilor, care s-au dublat Cel mai mare salariul din cadrul DGASPC Vaslui este de 10.200 lei şi aparţine directorului adjunct Ioan Buruiană. Anterior majorărilor salariale, Buriană încasa 4.900 lei. Lista completă a salariilor majorate de la DGASPC Vaslui poate fi consultată aici.

Directorul adjunct al DGASPC Vaslui (foto ochelari) a fost prezent la şedinţa CJ Vaslui, fără a lua cuvântul

În ceea ce priveşte finanţarea sistemului de protecţie a copilului, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi formulează propuneri pe baza standardelor de cost şi a numărului de beneficiari de servicii, pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice.

Pe baza propunerilor menţionate, Ministerul Finanţelor Publice stabileşte, în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale, sumele destinate finanţării sistemului de asistenţă socială şi protecţie a copilului de la bugetul de stat.
Conform prevederilor legale în vigoare, sumele repartizate de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului pot reprezenta cel mult 90% din propunerile formulate.

”Trebuie avut în vedere faptul că standardele minime de cost nu includ cheltuieli indirecte cum ar fi cele aferente funcţionării aparatului propriu al DGASPC, a căror susţinere financiară trebuie asigurată integral din bugetul judeţului şi nici cheltuieli de investiţii. Din analiza datelor şi informaţiilor existente la nivel naţional, aceste cheltuieli reprezintă aproximativ 30% din bugetul total  al DGASPC destinat protecţiei copilului”, menţionază reprezentanţii MMJS.

Actualul mecanism de finanţare este aplicabil şi funcţional din anul 2010, anul aprobării standardelor de cost prin Hotărâre de Guvern. Cu toate acestea, oficialii din cadrul Ministerului Muncii afirmă că este primul an în care unele judeţe invocă dificultăţi financiare la sfârşit de an, invocand aplicarea prevederilor noii legi a salarizării unitare putând fi cauza dificultăţilor actuale.

Majorările salariale, puse în sarcina autorităţilor judeţene 

”Reiterăm faptul că Legea 153/2017 a lăsat la latitudine aautorităţilor locale şij udeţene, tocmai la cererea acestora şi învederea asigurarii descentralizării, dar şi a responsabilizării fiscale, posibilitatea de a stabili salariile angajaţilor, dar numai în funcţie de bugetul local, respectiv judeţean, avut la dispoziţie.
În ceea ce priveşte judeţul Vaslui, conform anexei nr. 11 a Hotărârii Consiliului Judeţean Vaslui nr. 159/18 septembrie 2017, contribuţia de la bugetul judeţului Vaslui la finanţarea DGASPC este de 26%,ceea ce nu acoperă nici măcar cheltuielile cu aparatul propriu al DGASPC. Aşa cum se poate observa, de la bugetul judeţului nu au fost asigurate sumele care să completeze bugetul asigurat de la bugetul de stat”, precizează MMJS în comunicatul transmis.

În opinia Ministerului Muncii,”finanţarea oferită de la bugetul local pentru DGASPC este cu mult sub cea necesară, este incorectă şi lipsită de fundament”

”Apreciem că măririle salariale pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene şi din serviciile publice din subordinea acestora pot fi avute în vedere abia după alocarea de la bugetul judeţului, în completarea cuantumului alocat de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale”, au conchis reprezentanţii Ministerului Muncii.