Pagini negre din istoria României. Actele abominabile de violenţă ale trupelor de ocupaţie germane în perioada 1916-1918
0
Una dintre cele mai mari şi mai grele probleme cu care s-a confruntat poporul român timp de doi ani, din toamna anului 1916 până în toamna anului 1918, a fost ocupaţia străină.
Cu toate distrugerile suferite şi de arhive în această perioadă, au rămas suficiente mărturii documentare care să avertizeze mereu conştiinţele la menţinerea libertăţii, independenţei, securităţii şi păcii poporului, pentru ca războiul şi erorile lui să nu se mai repete, spune istoricul Nicolae Chipurici, fostul director al Arhivelor Naţionale Mehedinţi.
În judeţul Mehedinţi, această ocupaţie a început în zilele de 8-9 noiembrie 1916 şi a durat până în a doua decadă a lunii noiembrie 1918, rămânând ca una dintre cele mai întunecate pagini din istoria modernă a acestui judeţ.
După terminarea războiului pentru Întregirea Neamului, din anii 1916-1918, statul român a făcut o inventariere a celor săvârşite de trupele de ocupaţie germane şi austro-ungare privind comportarea acestora în aşezările noastre. În acest sens a fost întocmit un memoriu privind comportarea trupelor de ocupaţie şi la Strehaia (Mehedinţi) pe perioada anilor 1916-1918.
“Desfigurau” portretele regale
În memoriul întocmit de autorităţile din Strehaia la acea vreme din ordinul prefectului de Mehedinţi se arată că în această localitate a fost reşedinţa Comandaturii de etapă germană nr. 247, împreună cu un birou de contabilitate, medic de etapă şi un post de poliţie.
“Toate aceste autorităţi aveau folosinţa braţelor populaţiei din Strehaia fără nicio plată şi autoritatea comunală zi şi noapte stătea la dispoziţie fără concurs, batjocorită şi amendată“, se arată în acel memoriu.
Semnatarul memoriului, “Primăria comunei Strehaia din plasa Motru de Jos-judeţul Mehedinţi”, prezintă în mod detaliat modul cum trupele de ocupaţie germane şi austro-ungare au făcut prăpăd în acest colţ de judeţ timp de doi ani. De la gesturi precum “desfigurarea” şi “batjocorirea” portretelor regale ori interzicerea pomenirii numelor familiei regale la serviciile religioase şi în biserică ori funcţionari pedepsiţi să stea în picioare câte 4-5 ore, confiscări de bunuri sau furturi, lucrurile au mers până la abominabile acte de violenţă.
Case devastate
“S-a deteriorat în interior, de către armatele germane, aproape cu desăvârşire casele statului din Strehaia, zisă «Hanul proprietăţii», care astăzi nu s-ar putea restaura nici cu suma de 10.000 lei; s-a deteriorat în parte pavilionul din curtea Bisericii Strehaia făcut cu spesele primăriei, părţile de la împrejmuire şi pomii din interiorul curţii, restaurare care ar costa 1.000 lei; s-au devastat casele şi împrejurimile curţilor la săteni, în special acolo unde proprietarii se găseau lipsă, fiind refugiaţi, s-au spart case de bani, s-au devastat magazine cu mărfuri, care au fost aruncate în stradă pradă populaţiei; s-au deteriorat şi s-au spart casele de bani de la băncile locale particulare aşe creditului oltean şi Banca Severinului, localurile acestor instituţii private au fost transformate în grajduri de cai (…)”, se arată în memoriu.
Pedepsit să meargă desculţ prin zăpadă
Atrocităţile acelor vremuri sunt relatate cu lux de amănunte în acest document extrem de valoros. Localnicii erau bătuţi, umiliţi, batjocoriţi sub diverse pretexte de soldaţii trupelor străine.
“Locuitorul N. Stăncescu a fost bătut la sânge de către jandarmul şef Vitashi pentru că nu vroia să prezinte cazanul său de fabricat ţuică; Gh. D. Gruia, nemobilizat a fost bătut cu patul puştii de un soldat cu ocazia retragerii, fracturându-i mâna că nu s-a supus a ieşi cu carul la transportat de bagaje, deşi el nu avea car; D. Răcin a fost pedepsit să meargă desculţ prin zăpadă până la Filiaşi pentru că a inlesnit fuga soţiei şi a fiicei sale care trebuiau să facă poftele bestiale ale unor soldaţi germani ai invaziei, locuitorii N. Vulpaşin. P. Stoichiţă, G. Chiriţescu au fost grav bătuţi de jandarmul Gaissler că n-au aşezat nişte fân bine. Toţi locuitorii cu trăsuri care nu răspundeau ordonanţei de a merge la paşi pe distanţa de la Banca Populară unde era cazinoul ofiţerilor şi până la primărie era bătuţi şi amendaţi cu 5-30 lei”, se mai arată în acel memoriu.
Sunt relatate în acest document şi alte episoade care demonstrează comportamentul barbar al trupelor străine: de exemplu arhiva prefecturii şi o parte din mobilier au fost distruse şi aruncare la picioarele cailor, mobilierul şcolii a fost distrus şi utilizat de soldaţi la cutii pentru alimente, localul judecătoriei din Strehaia, unde se găseau acte de valoare, a fost distrus.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
