Cum este „valorificată“ turistic cea mai veche aşezare umană din Europa. A fost atestată în Severin şi-ar avea o vechime de 9.000 de ani

O parte din terenul de la Schela Cladovei unde se găseşte acest sit FOTO Alexandra Georgescu

Judeţul Mehedinţi are un potenţial turistic uriaş, numai că autorităţile locale nu-şi dau interesul să-l exploateze. În schimb, vecinii sârbii şi-au conservat foarte bine istoria şi acum câştigă de pe urma ei. Muzeul Lepenski Vir este unul dintre cele mai vizitate obiective din Serbia.

De pildă, la Schela Cladovei, un cartier de la marginea municipiului Drobeta Turnu Severin, există cea mai veche aşezare umană stabilă din Europa (de acum circa 9.000 de ani). Nu există niciun indicator pentru turiştii care ar dori să ajungă în acest loc. De altfel, sunt şi severineni care habar nu am cum să ajungă la acest obiectiv, fiindcă din anul 1965 când s-au făcut primele descoperiri, autorităţile nu au catadicsit să facă ceva.

Am putea învăţa însă de la vecinii sârbi, care au amenajat un muzeu la Lepenski Vir, pe celălalt mal al Dunării, cu fonduri europene şi primesc foarte mulţi vizitatori, inclusiv români. Situl aheologic Lepenski Vir a fost descoperit în anul 1965, foarte aproape de malul Dunării. Sit-ul este situat la 15 km de Donji Milanovac, pe partea dreaptă a Dunării, în clisura Djerdap (Porţile de Fier). A fost una dintre cele mai importante descoperiri de acest fel din Serbia. Cultura sa este veche de aproximativ 8000 de ani şi a reprezentat un necunoscut pentru arheologi. Lepenski Vir este unul dintre cele mai mari şi mai importante sit-uri arheologice aparţinând Mezoliticului şi Neoliticului.

Primăria Drobeta-Turnu Severin are acum în proiect amenajarea unui muzeu  asemănător cu fonduri europene, proiect care se va realiza în colaborare cu Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. „Avem o comoară în Mehedinţi, la Turnu Severin, şi noi nu numai că nu ştim să o punem în valoare, dar din anul 1965 de când a fost descoperită efectiv nu s-a făcut nimic. Trebuie să luăm taurul de coane şi să încercăm să facem ceva pentru noi ca municipiu, pentru noi ca judeţ. Dacă acest obiectiv ar fi fost în oricare parte a Europei cu siguranţă oamenii respectivi ar fi ştiut să pună în valoare această comoară, ar fi fost mii de turişti. Este un proiect în care noi credem”, spune primarul Marius Screciu.

„Este vorba de o cultură peste care s-a aşternut istoria, dar o cultură care în mod obligatoriu trebuie să fie în atenţia noastră pentru că este ceva preţios şi e al nostru, ne aparţine”, spune, la rândul său, managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.

Pentru că terenul pe care se găseşte situl este situat foarte aproape de malul Dunării şi, în plus, vizitarea nu ar putea fi posibilă în siguranţă din cauza căii ferate, cel mai probabil muzeul va fi ridicat pe un teren din apropiere. 

De aceeaşi soartă a avut parte la Drobeta-Turnu Severin şi Piciorul Podului lui Traian, una dintre cele mai grandioase construcţii de acest gen din întreaga antichitate, care zace într-o cuvă de beton plină cu apă din cauza faptului că responsabilii din Consiliul Judeţean Mehedinţi au fost în stare să ducă la bun sfârşit un proiect de reabilitare pe fonduri europene.

Când s-au făcut descoperirile

Descoperirile iniţiale de la Schela Cladovei au fost făcute în anii 60, mai exact în anii 1964-1965, când un colectiv de cercetare care trebuia să verifice această zonă din Regiunea Porţilor de Fier a găsit aici material arheologic, care la momentul respectiv era reprezentat doar descoperiri de factură neolitică.

În urma săpăturilor efectuate ceva mai târziu, începând din 1965-1966, s-au descoperit şi artefacte mai vechi dintr-o perioadă anterioară neoloticului; este vorba de epipaleolitic sau, după părerea altor specilişti, mezolitic, al căror vechime se ridică undeva la 10.000-11.000 de ani, ceea ce s-a confirmat într-o oarecare măsură şi printr-o serie de analize cu carbon 14, realizate pe o serie de materiale organice prelevate de acolo din aşezarea de la Schela Cladovei.

Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir

Zona care a supravieţuit din situl arheologic Schela Cladovei- punct Canton (km 854)  este localizată pe prima terasă a Dunării, la o înălţime de 2-4 m faţă de nivelul actual al fluviului, spre ieşirea în direcţia Orşova din municipiul Drobeta Turnu Severin. Tradiţional, se consideră că situl arheologic se întindea pe o lungime de circa 1 km, între fostul canton de cale ferată 1 şi o staţie de pompare a apei. La construcţia celor două hidrocentrale, Porţile de Fier I şi II,  situl a fost puternic afectat, creşterea nivelului apei distrugând o mare parte din el.

Locuinţe de formă rectangulară

Zona a fost locuită încă din epipaleolitic, constituind nivelul cel mai valoros din punct de vedere documentar-istoric. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir conturează o civilizaţie bine definită, dunăreană, încadrată cronologic între 7000-5000 î.Ch, evoluând de-a lungul mai multor faze. Pe parcursul cercetărilor au fost descoperite locuinţe, vetre rituale şi morminte. Corespunzător acestui nivel de viaţă sedentar au fost descoperite unelte agricole (săpăligi şi plantatoare din corn de cerb).

Purtătorii acestei culturi aveau locuinţe de formă rectangulară, vetre pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, vetre rituale şi practicau înmormântări de înhumaţie în apropierea locuinţei. Se ocupau cu cultivarea primitivă a plantelor şi cu vânătoarea. Principalele unelte sunt realizate din silex, cuartit, dar mai ales din os. Manifestările artistice constau mai ales din incizii geometrice pe diferite obiecte din os, folosite ca amulete sau pandantive. Interesant este că această aşezare pare să fie cel puţin până în prezent şi cea mai veche aşezare omenească stabilă distrusă printr-un conflict armat. În timpul cercetărilor au fost descoperite peste 60 de morminte de înhumaţie. Scheletele defuncţilor, datorită consumului de carne crudă în general, par ale unor uriaşi (de regulă, aveau peste 1,90 m înălţime).

Au fost dezvelite peste 100 de morminte

Ceea ce constituie însă caracterul aparte al acestui sit pentru zona Porţile de Fier dar şi pentru întreg mezoliticul sud-est european o reprezintă latura sa funerară. În urma cercetărilor arheologiceau fost dezvelite până în prezent circa 100 de morminte. Aproximativ o cincime dintre ele au apărut în timpul primei perioade desăpături (1965, 1967, 1968).