Nicolae Răducu, părintele primului ONG din Tulcea: „La Sulina nu ne trebuie funicular, ci transport zilnic şi spital“
0Nicolae Răducu, de 66 de ani, din Sulina, a înfiinţat primul ONG din Tulcea. Organizaţia neguvernamentală care se numeşte „Prietenii Deltei Dunării“ continuă să lupte pentru proiecte viabile pentru această zonă.
Era anul 1991 când cel supranumit „căpitanul-planetă“, Jacques-Yves Cousteau, a ajuns în cel mai sălbatic colţ din România, Delta Dunării, unde a surprins imagini unicat şi a stat de vorbă cu oamenii locului. Unul dintre aceştia este şi Nicolae Răducu, din Sulina. La acea vreme el era tehnician principal la Institutul Român de Cercetări Marine.
„Cousteau era interesat de tot ceea ce era legat de Deltă şi de oamenii ei. M-a întrebat la un moment dat de ce nu avem niciun ONG. Noi nu ştiam atunci de rolul organizaţiilor neguvernamentale şi el ne-a explicat, foarte amabil, că o astfel de organizaţie supraveghează aplicarea legii şi înlesneşte dialogul între Putere şi oamenii simpli. Aşa se face că, la scurt timp după plecarea lui, am înfiinţat „Fundaţia Prietenii Deltei“, primul ONG din judeţul Tulcea“, dezvăluie el. „Când am fost să înregistrăm ONG-ul cei de la Tribunal ne-au întrebat ce este acela un ONG, dacă este antiguvernamentală“, spune el.
A pornit la drum cu 60 membri, iar ulterior organizaţia a reuşit să strângă peste 700, iar acum mai numără aproximativ 100. „La acea vreme, în deltă veneau în tabere de studiu studenţi din Cluj, Timiş şi alte judeţe în tabere şi mulţi dintre ei au luptat în cadrul organizaţiei pentru a păstra ce este mai frumos aici. De asemenea, am avut în organizaţie profesori, ingineri, angajaţi ai staţiei meteo“, povesteşte Nicolae Răducu.
De-a lungul timpului, organizaţia pe care o reprezintă s-a implicat în mai multe proiecte pentru a ajuta oamenii Deltei. A protestat atunci când se impusese ca pescarii proveniţi dintre oamenii Deltei să poată pescui cu setci, şi nu la undiţă. „Le-am zis cum ar fi ca doi bătrâni să stea toată ziua cu o undiţă în mână poate -poate prind ceva şi s-a revenit asupra ordinului“, precizează Nicolae Răducu.
Tot el a fost cel care a avertizat autorităţle despre corupţia care a stat la baza amenajării plajei Sulina, o investiţie abandonată între timp.
În prezent, propune mai multe idei de proiecte menite să readucă oraşul Sulina la standardul de civilizaţie pe care l-a avut în vremea Comisiei Europene a Dunării.
Delta Dunării este o zonă slab dezvoltată, însă cu potenţial. Tocmai de aceea, statul român a decis că aici se va derula cea mai mare investiţie la nivel naţional. Uniunea Europeană va aloca până în anul 2020, cu posibilitate de prelungire cu încă trei ani, suma de 1,3 miliarde de euro pentru infrastructură, turism şi locuri de muncă.
Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării a avansat ideea construirii la Sulina a unui funicular sau amenajarea unui teren de golf. Nicolae Răducu avertizează asupra faptului că altele sunt priorităţile: transport zilnic de la Tulcea, aşa cum am avut şi în perioada interbelică, nu de trei ori pe săptămână, redeschiderea spitalului din Sulina.
„Este absolut necesar un proiect al Ministerului Transportului cu un buget de de circa 50-60 milioane euro pentru achizitionarea a patru nave clasice şi patru nave rapide rezolvându-se asfel şi definitiv o problemă naţională. Înainte de anul 1989, NR Fluvial dispunea de şase pasagere mari, şase pasagere mici şi sapte nave radide. Cele două nave pasager existente sunt din generaţia anilor 70“, explică Nicolae Răducu.
O altă mare problemă a zonei este lipsa unui spital, unitatea medicală din Sulina fiind închisă în urmă cu câţiva ani. Spitalul asigura asistenţă medicală şi pentru localităţile din jur: Sfântu Gheorghe, Letea, C.A. Rosetti, Sfiştofca, Periprava şi Crişan.
Prin închiderea spitalului din Sulina, autorităţile au încălcat inclusiv Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare din anul 1974, dar şi Codul International privind Securitatea Navei şi a Facilităţii Portuare (ISPS) adoptat de Conferinţa Guvernelor Contractante la Convenţia Internatională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare din 1974.
Conform legislaţiei, porturile de acces din mare pe fluvii unde se desfăşoară trafic maritim comercial şi de călători au obligaţia de a dispune de facilităţi portuare tehnice şi umane. În cadrul acestor facilităţi portuare sunt incluse obligatoriu şi spitale pentru ca în porturile de intrare sosesc nave de pe toate meridianele globului şi au scop de a contribui la prevenirea contaminărilor cu epidemii, tratarea în regim de urgenţă a echipajelor cu probleme. La Sulina, în ultima jumătate de secol au izbucnit mai multe epidemii, inclusiv de holeră.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
