FOTO Nicolaie Pănuţă, sportivul care „creşte“ copiii tulcenilor
0Crede cu tărie în „ment sana in corpore sano“ şi vrea, astfel, să insufle copiilor din Tulcea dragostea pentru sport. Nicolaie Pănuţă (44 de ani) îi atrage pe micuţii din Tulcea la săli de sport pe care le-a deschis în municipiu, dar şi în judeţ şi îi determină să înţeleagă că sportul pe care el îl promovează, karate kyokushin, este unul care cultivă spiritul în primul rând şi de abia în al doilea rând trupul.
Fără să aibă prea multe beneficii materiale, el îi învaţă pe copii ce înseamnă „kata“ şi „kumite“ (lupta non-contact, respectiv lupta directă dintre doi karatişti), îi duce la competiţii naţionale şi internaţionale. Nu o dată s-a întâmplat să nu ştie dacă va găsi bani pentru propriul bilet de transport spre o competiţie, după ce a ajutat financiar tinerii sportivi să îşi asigure participarea la astfel de concursuri.
„Kyokushin-ul nu este neapărat un sport, cât un mod de viaţă. Copiii trebuie să fie docili, ordonaţi să fi învăţat de acasă elementele esenţiale ale civilizaţiei, să fi învăţat limitele. Noi facem sport, într-adevăr, dar cele mai importante rezultate nu sunt cele sportive, competiţionale, ci crearea unui stil de viaţă“, explică Nicolaie Pănuţă.
Totul pentru copii
A deschis, la Tulcea, singurul club de kyokushin din judeţ (Nippon Budo Sport), iar cei mici lucrează în sălile şcolilor din municipiu. Apoi au urmat „punctele de lucru“ din judeţ: Babadag (2011), Sarichioi (2012), Isaccea (aprilie 2013).
Lucrează şi cu fete şi cu băieţi, iar în clubul lui nu există limită de vârstă. Pentru copiii care nu au posibilităţi financiare, dar care au potenţial, cumpără inclusiv costumele specifice.
Părinţii participă finanicar la deplasări, atunci când sumele strânse de Nicolaie Pănuţă din sponsorizări nu sunt suficiente. Senseiul este în fiecare an pe holurile primăriei, acolo unde se zbate ca proiectele sale în domeniul sportiv să fie aprobate. De multe ori, însă, sumele nu sunt acoperitoare pentru nevoile competiţionale.
Spre exemplu, anul trecut lotul tulcenilor a participat la Campionatul Mondial din Japonia, iar transportul era extrem de costisitor. Până în ultimele zile Nicolaie Pănuţă se întreba dacă va avea bani pentru biletul lui de însoţitor (antrenor) al tulcenilor.
„Important este că s-au găsit banii pentru tineri, ca să fim siguri că participă“, spunea Nicolaie Pănuţă înainte de competiţia din Japonia.
Comunitatea Nippon Dojo
Părinţii care şi-au dat copiii la clubul lui Nicolaie Pănuţă au numai cuvinte de laudă la adresa lui. Cei care şi-au încredinţat micuţii pe mâna senseiului povestesc că, dincolo de pregătirea sportivă, el a reuşit să creeze o comunitate în interiorul clubului: copiii sunt prieteni între ei, la fel şi părinţii.
În plus, un element specific este că nu impune o vârstă minimă: părinţii celor de 5-6 ani nu găsesc oriunde sportivi care să dorească să lucreze cu cei mici.
Copiii de până în 12 ani au trei – patru antrenamente de o oră pe săptămână, iar restul vin aproape zilnic. „Scopul nu este să înveţe să se bată, ci să înveţe elementul esenţial al acestui sport: disciplina“, explică Pănuţă.
Mama unui mic sportiv: „ Avem nevoie de oameni hotărâţi care (…) să schimbe atâta timp cât se mai poate societatea actuală“
„În sala de antrenament este o altă lume, total diferită, unde disciplina guvernează“, spune Daniela Bătrânac, mama unui puşti de 7 ani care din februarie 2011 este înscris la clubul lui Pănuţă.
Ceea ce este cu adevărat important, spune mama copilului, este faptul că sensei Pănuţă reuşeşte să le insufle copiilor valori care nu se mai regăsesc câteodată nici în educaţia de acasă, nici în cea de la şcoală.
„Faptul ca acest club a reuşit să se dezvolte şi să se extindă în întreg judeţul înseamnă că părinţii îşi doresc şi altceva pentru copiii lor. Şi dacă părinţii renunţă, şi dacă şi copiii nu mai vor să intre în sala de antrenamente, sensei Pănuţă nu renunţă niciodată. Pentru că avem nevoie de oameni hotărâţi care, prin ceea ce ştiu ei mai bine să facă, să schimbe atâta timp cât se mai poate societatea actuală“, este de părere Daniela Bătrânac.
Vrea să vadă „foame“ de sport
Pănuţă vrea să redeschidă apetitul copiilor pentru sport, un element total ignorat de cei mici în ultima perioadă.
„Înainte de Revoluţie se făcea sport pe ascuns. Te prindeau, luai bătaie, te puneai cu sistemul. Imediat după Revoluţie era practic o foame de sport. Ţin minte că în primii ani de după ’90 am făcut prima grupă de karate şi am avut cam 100 de copii. Ajugeau să fugă de acasă ca să vină la antrenamente. Acum nu se mai vede dorinţa aceea de sport. Acum părinţii îi şanteajează pe cei mici: Nu te duci la sport, nu mai stai la calculator!“, mai explică Pănuţă. Visează ca, prin aportul său, să creeze generaţii cu aceeaşi „foame de sport“ pe care o sesiza în urmă cu două decenii.
Cine este Nicolaie Pănuţă
Născut în 1968, s-a apucat de arte marţiale în anul 1984, la Sulina. Făcea acest sport „din cărţi“ şi cu antrenori de ocazie. „Era ilegal pe vremea aceea, aşa că încercam să ne ascundem pe unde puteam. Culmea este că tot cu ofiţeri învăţam şi noi arte marţiale “, spune senseiul.
În 1988 a descoperit kyokushin (un fel de karate, dar cu specificul full contact). Imediat după Revoluţie s-a decis să îşi deschidă un prim club de kyokushin, iar în 1991 şi-a luat licenţa de la Federaţia Română de Arte Marţiale. În 2002 a plecat în Statele Unite, acolo unde a predat timp de patru ani alături de două mari nume: Seiji Kanamura (8 dan kyokushin) şi Szolt Barna (4 dan kyokushin). Timp de doi ani a predat la Academia de Arte Marţiale din Florida.
Se încarcă comentariile...
