Cum erau îngropaţi deţinuţii care mureau la Periprava. Se deschide şantierul de investigaţii arheologice din deltă
0
În cimitirul lipovenesc de la Periprava au fost descoperite în ultimii ani scheletele a 11 deţinuţi. Campania de investigaţii arheologică continuă şi în 2016.
În perioada 25-30 iulie 2016 are loc a treia campanie de investigaţii arheologice în localitatea Periprava din judeţul Tulcea a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Acţiunea are drept obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcţionat în apropierea satului.
Într-un colţ al cimitirului lipovenesc din Periprava au fost descoperite în ultimii ani 11 morminte ale foştilor deţinuţi politici din colonia de muncă de la Periprava. Majoritatea cadavrelor erau aruncate în groapă în sicrie de lemn, însă au fost şi cazuri când morţii din colonie au fost aruncaţi direct în pământ. Într-un mormânt au fost descoperite două schelete.
„Am făcut arheologie sub apă. Locul unde au fost înmormântaţi morţii din lagăr, de la marginea cimitirului lipovenesc, este sub cota de 90 de centimetri. Am lucrat cu pompa lângă noi“, spune arheologul Gheorghe Petrov, din Cluj, coordonatorul proiectului. Arheologul spune că mormintele fără nume şi fără cruce erau în locurile indicate de localnici şi de foşti deţinuţi politici din lagărul de muncă.
Torţionarul Ioan Ficior a condus colonia de muncă Periprava în perioada 1958-1963, fiind acuzat că a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.
El a fost trimis în judecată pe 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Mirel Stănescu, un fost deţinut politic care a fost închis un „un an şi ceva” la Periprava Grind, le-a povestit magistraţilor ce aveau de îndurat cei care ajungeau la această colonia de muncă.
„În 1959 am fost duşi de la Gherla, aproximativ 500 de deţinuţi. De acolo ne-au dus la Tulcea şi de acolo la Lagărul de la Periprava Grind, în aprilie sau mai. Ne-au cazat într-o baracă din stuf. Ne-a spus Ficior că partidul ne dă şansă să ne reabilităm prin muncă. Am făcut munci agricole - se tăia stuf, se cultivă porumb şi trebuia curăţat. Trebuia să mergem în ritm foarte susţinut. Se muncea 12 ore, mâncarea era foarte proastă, foartă slabă. Mai mâncam şi porumb crud, deşi era interzis. Uneori am mâncat şi şerpi de apă”, a explicat Stănescu.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
