Povestea Operei Române din Timişoara. Rol capital jucat în capitala Banatului de artiştii refugiaţi din Ardeal

În 30 martie 1946, la Timişoara avea să fie înfiinţată Opera Naţională Română, prin decretul semnat de Regele Mihai I.

Începand cu ultimul sfert al secolului al XVIII-lea în Timişoara au avut loc în mod frecvent stagiuni de operă cu un repertoriu variat, cu nimic inferioare celor din marile oraşe europene, multe fiind prezentate aici la puţin timp după premierele lor absolute. Astfel sub conducerea lui Bruno Walter sunt prezentate operele: "Trubadurul", "Cavalleria Rusticana", "Paiate", "Boema", "Barbierul din Sevilla", "Faust", "Fidelio", "Freischutz", "Ernani", etc.

Constructia clădirii Palatului Culturii a început în 1871, după planurile arhitecţilor vienezi Helmer şi Fellner şi a fost terminată în 1875.

Două incendii de proporţii au devastat clădirea, urmând ca în perioada interbelică faţa să-I fie refăcută după planurile arhitectului Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin caracteristic arhitecturii româneşti a timpului.
 

În anul 1920 ia fiinţă Teatrul Liric de Operetă din Timioara, condus de Maximilian şi Leonard - prinţul operetei, însă naşterea Operei Naţionale Române avea să aibă loc mult mai târziu. . 

Opera Română din Cluj, înfiinţată în 1920, s-a deplasat destul de des la Timişoara pentru a susţin spectacole, însă între 1940 şi 1945, în urma cedării Ardealului prin Dictatul de la Viena, ardelenii s-au refugiat în capitala Banatului. Vreme de cinci ani a devenit Opera din Cluj - Timişoara, al carei director a fost compozitorul Sabin Drăgoi.

După plecarea Operei din Cluj în 1945 nu se putea imagina o Timişoara fără spectacole de opera. 

Astfel, în 30 martie 1946, la Timişoara avea să fie înfiinţat Opera Naţională Română, prin decretul semnat de Regele Mihai I. 

Conducerea nou înfiinţatei instituţii a fost încredinţată renumitei cântăreţe Aca de Barbu care a reuşit în scurt timp să formeze o echipă de muzicieni.

Primul consiliu de administratie al Operei Române din Timişoara a cuprins personalităţi marcante ale vremii respective: Aca de Barbu - director şi regizor artistic, Traian Nicolau - director artistic, Mihai Bota - director administrativ, Gheorghe Marianciu - secretar studii muzicale, Gheorghe Pavel, Traian Mihăilescu, Hermann Klee, Constantin Daminescu - dirijori, Mercedes Pavelici - maestru de balet, Ionica Mihai şi Eugen Gropsianu - regizori. 

Structura compartimentelor a fost următoarea: 45 de solişti vocali, 46 de instrumentişti, 60 de corişti, 19 balerini, 30 personal tehnic de scenă, opt corepetitori şi un sufleur.

Parte din soliştii Operei din Cluj au rămas la Timişoara

La nou înfiinţata Operă din Timişoara, parte din soliştii Operei din Cluj şi-au dorit să rămână în Banat spre a întregi cu experienţa lor nucleul colectivului artistic. Printre ei s-a numărat Filomeia Piteiu Georgescu, Fenia Nicolau, Traian Nicolau, Gogu Vasilescu, Adriana Ciuciu, Flavia Domsa şi Illa Cazacu.

Spectacolul inaugural al Operei Romane din Timisoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera "Aida" de G. Verdi. 

“A fost un spectacol de neuitat, de înaltă ţinută artistică, un triumf al artei interpretative româneşti semnalat ca atare de periodicele vremii. Pe scenă, în faţa publicului şi a înaltei asistente, (primul ministru de atunci Dr. Petru Groza), dar şi prin megafoane, afară în Piaţa Operei, directorul Aca de Brabu adresa miilor de auditori, urmatoarele cuvinte:

Iată visul nostru împlinit !
 

Se deschid porţile acestui asezământ de artă lirică, pentru a răspândi ca un far luminos arta cântului şi a muzicii - citadela culturală într-o provincie atât de înfrăţită cu muzica şi poezia. În acest Banat, care prin tradiţiile lui este îndreptăţit a avea o operă proprie, aici, în ţara cântului unde de veacuri răsună melodiile duioase ale doinei româneşti...”, scrie site-ul ort.ro.

Aca de Barbu şi Corneliu Murgu, actualul director al Operei
 

În primii zece ani de la înfiinţare au fost montate 41 de spectacole de operă, operetă şi balet. Fiecare stagiune a adus pe afisul operei titluri noi, interpretate de un colectiv artistic bine închegat, alcătuit din solişti vocali, balerini, corişti şi instrumentişti de valoare, conduşi de maeştrii de talie internaţională.

Începând din toamna anului 2000, la conducerea instituţiei a fost ales prin concurs, maestrul Corneliu Murgu, artist de talie mondială, care întors în ţară a revigorat activitatea operei.

Sala de spectacole dispune de 711 locuri, media de bilete vândute fiind de 450-500 de bilete pentru fiecare spectacol.