Motivele pentru care a fost condamnat şi scos din joc Sorin Frunzăverde, unul dintre cei mai influenţi baroni locali

Sorin Frunzăverde a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare FOTO Arhivă

Unul dintre cei mai puternici baroni ai ultimului sfert de secol, Sorin Frunzăverde a ieşit din politică pe uşa din dos, ca urmare a unei comndamnări la doi ani de închisoare cu suspendare. Motivarea sentinţei de condamnare a lui Frunzăverde arată că baronul a fost condamnat pentru că a încercat să îi constrângă pe primari să atragă voturi pentru Klaus Iohannis, ceea ce i-ar fi consolidat poziţia în partiid.

Unul din cei mai influenţi politicieni postdecembrişti, baronul de Caraş-Severin Sorin Frunzăverde, a fost codamnat în vara acestui an la doi ani de închisoare cu suspendare fiind acuzat că a încercat să îi constrângă pe mai mulţi primari din judeţ să adune voturi pentru Klaus Iohannis în turul doi al alegerilor prezidenţiale.

Dosarul DNA arată că Frunzăverde a fost înregistrat în mediu ambiental în timp ce discuta banalităţi cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş- Severin, Ionesie Ghiorghioni, şi cu secretarul judeţului, Laurenţiu Ciobanu.  La un moment dat, „în mod abrupt”, Frunzăverde le-a cerut celor doi să „îşi împartă primarii care au plecat de la noi”, adică foştii primari PDL şi PNL „care au candidat sub PSD” şi să se deplaseze în teritoriu pentru a-i aborda cu privire la desfăşurarea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Vicepreşedintele CJ Caraş – Severin, Ionesie Ghiorghioni, s-a executat şi pentru a-i determina primari să „tragă” pentru Iohannis, Ghiorghioni „le-a transmis că de rezultatul votului vor depinde alocările bugetare efectuate de Consiliul Judeţean către primării din anii 2015 şi 2016 (respectiv până la terminarea mandatului conducerii CJ Caraş-Severin)”. Pentru a fi şi mai convingător, la cererea preşedintelui CJ, Ghiorghioni le-a spus primarilor că mesajul vine din partea lui Frunzăverde.

Secretarul Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost instruit de Frunzăverde să discute cu secertarii comnelor din judeţ, cu excepţia celor din comune în care sunt primari PNL. Baronul de Caraş a cerut ca discuţiile prin care funcţionarii publici sunt chemaţi să se implice în campanie să aibă loc „între patru ochi”. Chiar dacă în cadrul procesului Frunzăverde a spus că „aşa se face politică”, judecătorii au consideră că acţiunile lui Frunzăverde  au „creat o stare de pericol pentru valori importante ale statului de drept, fiind afectată încrederea populaţiei în corectitudinea procedurii de alegere a Preşedintelui României, suprema funcţie în stat”.

„Asemenea mesaje (n.r. ca acelea transmise de Frunzăverde şi Ghiorghioni primarilor) nu mai sunt calificabile ca şi rugăminţi, ci sunt în realitate în parte atenţionări,  abia voalate în formă, dar foarte clare în conţinut, că bugetările UAT-urilor respective se vor face în funcţie de rezultatele votului din turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale, în parte un subtil şantaj emoţional provenind din mesajul ‹‹vă înţelegem că aţi plecat de la noi şi nu contează, vă considerăm tot de ai noştri şi vă vom da bani, dar faceţi ce vă rugăm fiindcă e important pentru noi şi pentru judeţ›› şi în parte o promisiune de sprijin politic pentru acei primari, unora dintre aceştia spunându-li-se sau doar sugerându-li-se că ei sunt consideraţi ‹‹de-ai lor›› sub condiţia demonstrării loialităţii, şi anume prin implicarea în determinarea electoratului să voteze candidatul ACL”, se mai arată în sentinţa de condamnare pe fond a lui Frunzăverde.

Tribunalul Caraş-Severin a mai arătat că prin acţiunea sa Frunzăverde a afectat inclusiv „încrederea într-un partid politic de marcă, de tradiţie, vechi şi puternic actor politic, PNL”. „Motivul săvârşirii infracţiunii a fost unul egoist şi scopul injust, dobândirea prin mijloace ilicite a unor avantaje şi foloase personale/de partid. (…) În caz că inculpaţii ar fi reuşit în demersul lor, puteau să ceară partidului, cu şanse mai mari, desemnarea ulterioară în calitate de candidat al partidului la ocuparea de funcţii publice elective sau numirea în funcţii de autoritate guvernamentală, prin surclasarea ‹‹meritocratică›› a altor colegi de partid. (…) Asemenea foloase sunt, cert, necuvenite, pentru că în loc să se dorească a fi obţinute legitim, prin mijloace loiale, s-a utilizat de către inculpaţi influenţa lor asupra unor primari”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Timiş.

Sentinţa Tribunalului Caraş-Severin a fost menţinută la Curtea de Apel, unde judecătorii au arătat că „pentru orice formaţiune politică obţinerea numărului necesar de voturi pentru candidaţii susţinuţi, asigură beneficiul succesului electoral al formaţiunii, fiind un scop legitim”. „Problema în cazul inculpaţilor este modalitatea concretă în care au pus în practică acest deziderat. Astfel, dacă pentru obţinerea voturilor necesare unui obiectiv electoral se încearcă utilizarea unor mijloace nelegale, apte să altereze liberul exerciţiu democratic, scopul în care se acţionează devine unul ilicit, iar reputatul beneficiu al succesului electoral reprezintă un folos necuvenit”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Judecătorii au mai arătat că în încercarea de convingere a primarilor să „tragă” pentru Iohannis dacă vor să primească bani de la CJ, nici nu contează dacă Consiliul Judeţean avea sau nu bani. „Din moment ce inculpaţii au folosit în mod deliberat tema condiţionărilor bugetare pentru a-i influenţa pe primarii care nu mai făceau parte din PNL să se implice în campanie în favoarea reprezentantului susţinut de acest partid, împrejurarea că în realitate, posibilităţile lor de a interveni în alocările bugetare erau limitate, nu demonstrează lipsa modului ilicit de acţiune ci, cel mult intenţia inculpaţilor de a-i şi induce în eroare pe destinatarii influenţei”, se mai arată în sentinţa prin care Sorin Frunzăverde a fost condamnat devinitiv la doi ani de închisoare cu suspendare.