FOTO Mausoleul de la Bobda, construit în 1860, se prăbuşeşte sub indiferenţă şi nepăsare

FOTO Mausoleul de la Bobda, construit în 1860, se prăbuşeşte sub indiferenţă şi nepăsare

Mausoleumul din Bobda Sursa foto: Facebook, Alex Zelenco, Banatul de altădată

În fiecare zi, la ora 12, dar şi când sunt înmormântări, la mausoleul de la Bobda bat clopotele. Acest lucru se întâmplă chiar dacă minunanta construcţie este abandonată, iar degradarea continuă cu paşi repezi

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul din turnuri s-a prăbuşit în urmă cu mai mulţi ani. Dar încă există o familie de catolici în Bobda, care se încăpăţânează să tragă clopotele... Pentru mai multe decenii, de îngrijirea bisericii s-a ocupat Margareta Vasar. Acum are o vârstă şi nu mai poate. Însă atribuţiile au fost preluate de fiul eu, Iosif.

“Din păcate nu arată bine. Mausoleul se distruge pe zi ce trece. Nu are cine să intervină, nici pentru reparaţii mărunte. Eu am grijă şi mă ocup cu ce pot. A fost profanat şi cavoul. Sicriile au fost sparte, iar oasele au fost scoase şi aruncate prin curte. Acum câţiva ani, am strâns toate oasele şi le-am îngropat în cimitirul din Bobda”, a spus Iosif Vasar, clopotarul unei bisericii abandonate.

Mausoleul din localitatea timişeană este o bijuterie arhitecturală. Este practic o copie a Bazilicii din oraşul Esztergom, dar şi a Bisericii Sfântul Ştefan din Budapesta.

În secolul XIX-lea, magnatul local Csávossy Gyula a construit în Bogda un castel măreţ, cu 42 de camere. Se spune că erau elegant mobilate, împodobite cu tablouri, bibelouri, covoare, perdele din dantelă, draperii de catifea şi brocart, lampadare din cristal de Murano. 

Peste drum, a fost  ridicat un mausoleu, în structura căruia intra şi un impresionant loc de reculegere si rugăciune. Vitraliile au fost realizate la Munchen, iar cele două clopote, al căror sunet maiestuos a rămas neschimbat până astăzi, au fost comandate de la Viena.

“Documentele vremii păstrate cu grijă la Arhivele Naţionale ale Ungariei din Budapesta, atestă faptul că familia Csávossy era proprietara unor mari suprafeţe de pământ, agricultura fiind principala îndeletnicie şi, totodată, sursă de bani. Doarece afacerile cu cereale erau printre cele mai prospere, familia Csávossy începe să construiască la Bobda un adevărat domeniu nobiliar, format din două mari clădiri: castelul familiei şi mausoleul aflat peste drum de castel”, ne spune Flavius Sebastian Ignea, care a cercetat istoria mausoleului de la Bobda.



Povestea familiei Csávossy

Cel care iniţiază construcţia celor două clădiri emblemă pentru familia Csávossy  este Gyula Csávossy, unul din marii latifundiari ai Banatului. Gyula s-a născut pe data de 16 mai 1839 în Secanj, astăzi localitate pe malul drept al râului Timiş, în Serbia. Urmează studiile superioare la Viena şi Budapesta, studiind între altele şi dreptul. După finalizarea studiilor, se reîntoarce în Banat.

Prima soţie, Valeria-Magdalena Szemö (1843-1889) îi dăruieşte lui Gyula nici mai mult, nici mai puţin decât 10 copii. La trei ani de la moartea acesteia, în septembrie 1892, Gyula se căsătoreşte a doua oară cu Josephine von Spiegelfeld, care la rândul ei îi dăruieşte încă doi copii: József, născut în 1894, şi Endre. Acesta din urmă vede lumina zilei trei ani mai târziu decât fratele său, în 1897.

“În tot acest timp, la Bobda se pun bazele mausoleului, în anul 1860, şi, câteva decenii mai târziu, începe şi construcţia castelului, care este finalizat în anul 1889. În forma sa actuală, mausoleul familiei este terminat în anul 1908, fapt atestat şi de inscripţia de pe cele două clopote, fabricate la Timişoara, în atelierele lui Antonius Novotny. Anul 1904 urmă să aducă familiei Csávossy înobilarea acesteia şi deci intrarea într-o nouă aripă a societăţii, cea de aristocraţi maghiari. Actele de înobilare se păstrează de asemenea la Arhivele Naţionale ale Ungariei”, a mai spus Ignea.

Sfârşitul familiei Csávossy avea să vină cu puţini ani înaintea căderii Imperiului Austro-Ungar. În anul 1911, pe 27 Ianuarie, Josephina se stinge din viaţă. Este înmormântată în cripta de sub Maousoleul Familiei Csávossy. În toamnă aceluiaşi an, baronul Gyula Csávossy de Csávos és Bobdai trece la cele veşnice. Putem considera deci anul 1911 ca fiind începutul sfârşitului pentru domeniul de la Bobda.



Sfârşitul familiei baronului de Bobda

După Primul Război Mondial, când Banatul este fărmiţat, viaţa începe să fie din ce în ce mai grea pentru urmaşii baronului de Bobda, astfel că ultimii copii ai lui Gyula, părăsesc pentru totdeauna pământul Banatului în anul 1925, stabilindu-se în Canada.

“În jurul anului 1909 a fost făcut un act de donaţie din partea lui Gyula Csávossy care a lăsat mausoleul comunităţii romano-catolice din Bobda. În 2009 cred, actul a fost reînnoit şi acum se află în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice Timişoara. Din păcate, în sat nu mai sunt catolici. Facultatea de Arhitectură din Timişoara a făcut mai multe relevee cu clădirea ca să indice exact stricăciunile şi ce ar trebui făcut pentu renovare. Prin 2012 au fost nişte arhitecţi care au evaluat situaţia şi au spus că cu 200-300.000 de euro se poate reface. Pentru că structura de rezistenţă nu e afectată”, a mai spus Flavius Ignea.


 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: