Lupta lui Sever Bocu pentru Banat: “Sunt un regionalist. Cred că provinciile vor trăi, vor progresa şi vor muri pe această chestie a descentralizării”

Lupta lui Sever Bocu pentru Banat: “Sunt un regionalist. Cred că 
provinciile vor trăi, vor progresa şi vor muri pe această chestie a 
descentralizării”

Sever Bocu: "Banatul este patria mea rastrânsă"

Master Planul Transporturilor până în anul 2030, în care Ministerul nu dă doi bani pentru investiţii în infrastructura judeţului Timiş, readuce vechile năravuri cu care această zonă prosperă din România este tratată cu indiferenţă de la Bucureşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Timişoara este cel mai dinamic oraş din România în 2013, conform reputatei reviste Forbes, al doilea oraş propice pentru afaceri în 2013 după Bucureşti, conform aceleiaşi reviste, al doilea pol economic şi al doilea contributor la bugetul centralizat al statului, de asemenea după Bucuresti, al treilea oraş al ţării după populaţie.

Cu toate acestea, judeţul Timişul nu primeşte niciun ban conform Master Planului Transporturilor până în 2030.

Faptul că Timişoara este ignorată de la “centru” nu este o noutate. Aceste discuţii au existat încă de la unirea Banatului cu Vechiul Regat al României, în urma deciziei luate la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1919.

Sever Bocu, unul dintre românii bănăţeni care au participat la onferinţa din capital Franţei, a devenit unul din cei mai înverşunaţi adversari ai centralismului bucureştean.

Sever Bocu, declara în 1934, în ziarul Vestul: “Eu sunt un regionalist. Baza programului meu e regionalismul. Eu cred că provinciile vor trăi, vor progresa şi vor muri pe această chestie a descentralizării”. Tot acolo scria în 1930: “Un om care nu-şi iubeşte întâi satul, provincia sa natală restrânsă, nu-şi iubeşte ţara”! Prin centralizare, oraşele de la vest, care “alcătuiesc azi o puternică cultură de graniţă”, vor ajunge “pe urmele Iaşilor, ruine glorioase în profitul unui singur oraş, al Bucureştilor”!, scria Sever Bocu, în perioada interbelică.

Sever Bocu a condamnat faptul că în instituţiile centrale de stat ardelenii şi bănăţenii erau numiţi doar izolat şi doar dacă acceptau să devină “instrumente politice ale partidelor din Vechiul Regat”.
“Centralismul nu are naţionalitate; el a dus, fie că a fost unguresc sau românesc, la aceleaşi concluzii logice: exploatare sau sărăcie”!

Politica de centralizare excesivă promovată de cercurile conducătoare din Bucureşti după model francez, care defavoriza în mod clar vestul ţării, lăsa impresia că teritoriile respective erau considerate numai un “provizorat” în apartenenţa lor la Regatul României.

În 1931, Sever Bocu scria în Vestul: “De şapte ani Banatul varsă anual milioane, contribuind cu cea mai mare cotă – date fiind industria şi comerţul său odinioară în floare – la augmentarea fondului de ucenici. Din cele peste 25 de milioane s-a dat o singură dată, pentru îmbrăcarea ucenicilor (din Timişoara), numai 200.000 lei”.

Începeau să se producă şi tensiuni între bănăţenii localnici şi noii veniţi din restul României, fapt care a solidarizat naţionalităţile din Banat printr-o diferenţiere supraetnică, de felul băştinaşi şi colonişti. În acei ani un exponent de frunte al centralismului era Nicolae Iorga, prim-ministru în 1931. Acesta spunea: “O uliţă din Bucureşti valorează mai mult decât toate satele din Banat şi Ardeal”!

În vara aceluiaşi an el a vizitat Timişoara împreună cu regele Carol II, rechiziţionând cu acea ocazie pentru guvernul central un automobil “Lincoln” care fusese cumpărat de localnici pentru nevoile fostului Directorat al Banatului...

Sever Bocu a fost respectat de toţi locuitorii regiunii, indiferent de naţionalitate. Când era văzut pe străzile Timişoarei era adeseori însoţit de remarci de tipul: “Ö az!”, în maghiară (El este!) ori “Schau! Der Bocu!”, în germană.

Citatele lui Sever Bocu au fost culese de siteul www.ripensiatimisoara.ro

“Banatul a cerut şi va insista, ca printr-o largă descentralizare să i se asigure: autonomia administrativă, oprirea evaziunii fiscale, proporţionalitatea în contribuţiile la sarcinile statului. (...) Duşmanul... este centralismul hrăpăreţ care suge vlaga acestui popor. Bucureştii au luat proporţii fantastice numai în câţiva ani. (...) În oraşele periferice dimpotrivă, totul lâncezeşte, datorită jefuirii metodice a provinciilor prin centralism” („Vestul”, anul IV, 22.01.1933)

Cine a fost Sever Bocu

Sever Bocu s-a născut în comuna Şiştarovăţ, lângă Lipova, la 19 noiembrie 1874. A urmat Academia Comercială din Viena, apoi studiază jurnalistica la Paris. Devine redactor al ziarului Tribuna poporului. Alături de alţi ziarişti şi oameni de cultură, pune bazele Sindicatului Presei Române. A fost acuzat de către autorităţile ungare pentru articolele scrise, în care susţinea drepturile naţionale ale românilor; a fost condamnat la închisoare de mai multe ori, condamnări pe care le-a executat.

A fost membru al Comitetului celor Doisprezece (principalul organism de conducere a românilor refugiaţi din Transilvania). Comitetul va redacta Declaraţia de război împotriva Austro-Ungariei pentru a alipi Ardealul la România.

Convins de importanţa unităţii românilor, merge la Paris,, alăturându-se delegaţiei române la Conferinţa de Pace, pentru a obţine recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Va fi consilier tehnic pe lângă delegaţie, în problemele integrităţii Banatului istoric.

Moare închisoarea de la Sighet

În perioada interbelică, a înfiinţat, la Timişoara, cotidianul Vestul. A fost una dintre publicaţiile de anvergură din această parte a ţării, în paginile căreia s-a reflectat dorinţa de libertate decizională a bănăţenilor. A fost ales, pentru prima dată, deputat în Parlamentul României, în 1921. Va fi reales de nouă ori de către bănăţeni, datorită intransigenţei cu care a susţinut cauza acestora. În primul guvern condus de Iuliu Maniu, în 1928, Sever Bocu este numit Ministru al Banatului, fără portofoliu.

După reorganizarea administrativă făcută de noua guvernare, ajunge la putere Guvernul condus de Nicolae Iorga. Sever Bocu, în total dezacord cu politica de la centru, subliniază incorectitudinea sistemului centralizat.

Astfel, în ziarul Vestul, în 16 mai 1931, îi apare un articol remarcabil, intitulat “Popor din Banat, trezeşte-te!”, în care arată cât de nedrept este tratamentul care i se administrează Banatului, cât este de marginalizat şi cum îi sunt ignorate necesităţile şi dorinţele.

Autorităţile comuniste l-au considerat un pericol pentru procesul de impunere a sistemului politic totalitar. Sever Bocu a fost sprijinit de bănăţeni, fiind ales unic deputat din judeţul Timiş-Torontal, în 1946. Nu va lua parte la lucrările Parlamentului constituit, acuzând autorităţile comuniste de fraudă electorală. Sever Bocu a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, a fost întemniţat la Sighet, de unde a trecut la cele veşnice în 21 ianuarie 1951.
 

Citiţi şi:

Omagiu pentru marele bănăţean Sever Bocu: “Acum e momentul pentru a cere regionalizarea!”

Nepotul lui Sever Bocu a vizitat închisoarea unde şi-a găsit sfârşitul marele bănăţean VIDEO

Acum 23 de ani, s-a lansat Proclamaţia de la Timişoara: legea Lustraţiei şi descentralizarea au rămas vise

Proclamaţia de la Timişoara şi teama de secesiune: “Maşinile cu număr de Timiş erau atacate cu pietre”

citeste totul despre: