FOTO Charlottenburg, fabulosul sat rotund din judeţul Timiş, scos din anonimat cu puşca

Charlottenburg, singurul sat rotund din România, este pus pe harta turstică datorită vânătorilor. 110 ani de la iniţierea domeniului de vânătoare din pădurea Şarlota

Charlottenburg (din judeţul Timiş), un sat circular, singular în România, a atras atenţia întregii ţări în special după apariţia Facebook-ului. Sute de fotografii aeriene au devenit virale pe Internet. Mai nou au apărut şi înregistrările video. Oamenii rămân fascinaţi de frumuseţea satului rotund, scos din anonimatul în care s-a aflat decenii întregi. Charlottenburg (sau Şarlota) se află la o distanţă de 44 de kilometri de Timişoara, dar pentru că nu este pe drumul principal (se iese de pe şoseaua Timişoara-Lipova din comuna Maşloc), a rămas oarecum izolat. 

Cel mai mare domeniu de vânătoare din România
 

Charlottenburgul întemeiet de coloniştii germani în 1771 este pus acum pe harta turismului din România de către vânători. Iniţiativa aparţine Direcţiei Silvice Timiş, care deţine un superb domeniu de vânătoare, vechi de 110 de ani, în Pădurea Şarlota, cel mai vechi domeniu de vânătoare de pe teritoriul României.

Cu cei 1.200 de hectare de pădure, care însumează o distanţă de 18 kilometri, domeniul vânătoresc de la Charlottenburg este cel mai mare din România. Cu mult peste cel de la Balc (judeţul Bihor), devenit cunoscut tot datorită vânătorilor şi a tradiţionalelor partide organizate de omul de afaceri Ion Ţiriac. 

„Primii cerbi au fost aduşi din Boemia. Ulterior au mai fost aduşi cerbi din Germania şi Austria. Activitatea vânătorească de la Charlottenburg a funcţionat continu din anul 1904. A trecut prin cele două Războaie Mondiale, când au existat mici întreruperi pentru vânători. Avem de dus mai departe o tradiţie”, a declarat Traian Lombrea, şeful Ocolului Silvic Timiş.
 

„Regele” este cerbul lopătar
 

Pădurea e un adevărat rai pentru vânătorii din ţară şi străinătate care se înghesuie pe tot parcursul anului să vină în acest loc. „Regele” pădurilor de la Charlottenburg este cerbul lopătar. Este cea mai mare populaţie de cerbi lopătari de pe un domeniu de vânătoare din ţară. Mai pot fi fi vânaţi mistreţi, cerbi carpatini şi mufloni, fiind singurul loc din judeţul Timiş unde acest animal poate fi împuşcat.

„Ne putem mândru cu foarte mulţi vânători din Europa, de exemplu din Franţa, Germania sau Austria, care aleg să vină la Şarlota. Preţurile pe care le plătesc sunt în fucnţie de vânat şi trofeu. La cerbul lopătar se pleacă de la 500 de euro şi se pot ajunge la 4.000 de euro. La mistreţ este 1.700 de euro, cărioară 2.000 de euro, iar muflon între 700 şi 2.000 de euro”, a mai spus Traian Lombrea. Investiţii din ultimii zece ani făcute de Ocolului Silvic Timiş în parcul de la Şarlota se ridică undeva la 800.000 de euro. 
 

Muzeu din conacul contelui austriac 

Directia Silvică Timis, administratorul domeniului de vânătoare, a reabilitat şi un conac de secol XIX, care a aparţinut cândva contelui Siegfried von Wimphen, cel care a gospodărit pământurile zonei din anul 1891. Acest conte era şi un vânător pasionat astfel că a construit, în anul 1890, Casa de vânătoare, devenită apoi sediul Ocoliului Silvic.  

„Primele măsuri de organizare a pădurii Şarlota ca parc de vânătoare s-au luat în anul 1902, când proprietarul pădurii era contele Zigfied von Wimpen, un vânător pasionat originar din Viena. El a  dispus împrejmuirea şi amenajarea pădurii sub formă unui parc de vânătoare pentru a organiza partie de vânătoare pentru el şi invitaţii lui, dar şi pentru a proteja culturile agricole de pe moşiile sale din jurul pădurii, faţă de animalele sălbatice”, a spus Andrei Kiss, specialist al Muzeului Banatului din Timişoara.

Conacul contelui a fost transformat într-un muzeu de vânătoare, practic primul muzeu din Charlottenburg. Multe din exponate au aparţinut familiei de vânători nemţi care a emigrat în Germania. De altfel, la Charlottenburg mai trăieşte azi un singur neamţ, Peter Trimper, care se apropie de vârsta de 80 de ani.

“Acest conac a aparţinut vânătorilor. Vrem ca acest loc să devină un muzeu de educaţie ecologică. Sunt expuse o serie de trofee, de la cerbul lopătar, cerbul carpatin, mistreţ, ursul brun, păsări şi alte animale”, a mai spus Kiss. 
 

Reabilitarea conacului şi amenajarea muzeului a costat 100.000 de euro, din fonduri propri ale Ocoliului Silvic Timişoara. 

Parc cu diametrul de 18 kilometri

În momentul punerii în funcţiune, parcul de la Şarlota era împrejmuit de un gard de sârmă cu lungimea de 18 kilometri, iar în interior erau două fântâni cu apă şi numeroase hrănitori şi sărării. După unirea Banatului cu România, proprietatea contelui austriac au trecut în proprietatea statului roman, iar parcul a devenit Rezervaţie de vânătoare a Casei Regale a României.
 

„Predecesorii noştri au intuit bine că, în această zonă, lopătarul îşi va găsi o a doua casă şi nu s-au înşelat, dovadă fiind evoluţia ascendentă a populaţiei acestuia, de la câteva exemplare acum 110 ani, la circa 850 de exemplare în zilele noastre. Sunt exemplare bine conformate şi cu trofee valoroase. Acest parc este un exemplu de succes, silvicultural, cinegetic, economic şi cultural”, spune Adam Crăciunescu, director general la Romsilva. 
 

Se asfaltează inelul interior
 

Consiliul Judeţean Timiş are şi el un plan de a pune în valoare satul rotund. “Orice investiţie şi orice promovare a zonei noastre mă bucură. Era păcat să profităm de existenţa acestui sat foarte frumos, de singurul sat rotund din România. Am stabilit ca inelul interior al satului să fie asfaltat în totalitate. Luzcrările încep în primăvară”, a declarat Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş. Satul are diametrul interior de 210 metri.

Satul construit în formă de cerc a fost declarat monument istoric de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

Istoria Charlottenburgului

Charlottenburg a fost realizat de coloniştii germani în 1771.  Satul a fost întemeiat cu 32 de familii (171 persoane). Cei mai mulţi au venit din Trento (Tirolul de Sud din Italia de azi), Lorena şi Baden-Württemberg.

În mijlocul cercului a fost construită biserica, aici au săpat prima fântână, iar mai târziu, în cerc, s-a ridicat şi şcoala. 

De pitorescul satului a fost fascinat şi un pilot german, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care, atras de priveliştea aeriană, a aterizat cu avionul pe un ogor din apropiere.

Citiţi şi:

VIDEO Imagini aeriene uluitoare cu Charlottenburg, singurul sat rotund din România

Povestea ultimului neamţ din satul rotund Charlottenburg GALERIE FOTO