Economii sau rabat de la calitate? Lucrări din bani europeni, licitate la sume cu 77 de milioane de lei mai mici decât estimările proiectanţilor

Pasajul Michelangelo de la Timişoara a costat cu 20 de milioane de lei mai puţin decât era estimat FOTO eyeinthesky

Atragerea fondurilor europene este una din temele favorite ale primarului Timişoare,  Nicolae Robu, care se laudă, de fiecare dată când are prilejul, şi se întâmplă foarte des lucrul acesta, cu fondurile europene atrase în mandatul său, fonduri care fac din Timişoara „campioană naţională la absorbţia banilor europeni”. „Adevărul” a realizat o analiză a proiectelor europene realizate de Primăria Timişoara, cu plusurile şi minusurile lor.

Construirea pasajului Michelangelo, reamenajarea centrului istoric, modernizarea străzii Ştefan cel Mare, amenajarea malurilor Begăi, extinderea liniei de troleibuz la Dumbrăviţa şi la Ghiroda sunt doar câteva dintre proiectele care au schimbat faţa Timişoarei în ultimii ani. În repetate rânduri, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, vorbeşte despre aceste proiecte punându-le în exclusivitate pe seama administraţiei sale. De asemenea, Nicolae Robu vorbeşte despre „greaua moştenire” lăsată de predecesorul său, Gheorghe Ciuhandu. Cât de grave au fost faptele fostei administraţii au arătat şi vor mai arăta procurorii, urmând ca judecătorii să stabilească sau nu vinovăţii.

O analiză „Adevărul” pe proiectele europene realizate de Timişoara arată, însă, că „vina” atragerii banilor europeni este împărţită între administraţiile Robu şi Ciuhandu. Astfel, prin Programul Operaţional Regioanl (POR) 2007 – 2013, Primăria Timişoara a avut (singură sau în colaborare) 34 de proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanţare în valoare de aproximativ 480 de milioane de lei. Dintre acestea, pentru 202 milioane de lei s-au semnat contracte de finanţare în mandatul Ciuhandu şi pentru 278 de milioane în mandatul Robu.

Dintre cele 278 de milioane de lei pentru care s-au semnat contractele de finanţare in mandatul actualului primar, 178 sunt in primele şase luni de mandat, ceea ce înseamnă că erau deja pregătite de administraţia Ciuhandu. Asta înseamnă că, la plecarea din primărie, Gheorghe Ciuhandu a reuşit să-i lase lui Nicolae Robu contracte de finanţare pe Programul Operaţional Regional de 380 de milioane de lei.

La cele 480 de milioane de lei din Programul Operaţional Regional pentru care Primăria Timişoara a obţinut contracte de finanţare se adaugă două proiecte în valoare de 348 de milioane de lei, finanţate prin Programul Operaţional Sectorial (POS): retehnologizarea Colterm şi un proiect al Aquatim de extindere a reţelei de apă şi canal.

Contractul de finanţare pentru retehnologizarea Colterm (254 de milioane de lei) s-a semnat în 22.11.2010, iar contractul de finanţare pentru Aquatim (94 de milioane de lei) s-a semnat în 24.02.2011. Vedem aşadar, că Timişoara a obţinut contracte de finanţare prin POR şi POS de 828 de milioane de lei. Pentru 728 de lei din această sumă, contractele de finanţare au fost semnate până la plecarea lui Ciuhandu din primărie şi în primele şase luni de mandat ale actualului primar.


Gheorghe Ciuhandu (stânga), primar al Timişoarei în perioada 1996 - 2012 şi Nicolae Robu (dreapta), primar al Timişoarei în perioada 2012 - 2016

„Nu contează când s-au semnat contractele, ci când s-au implementat, iar implementarea s-a facut la Aquatim 100% sub mandatul meu şi tot cam aşa la Colterm. Gradul de absorbţie nu se socoteşte raportat la valoarea din contract, ci la valoarea  licitată, uneori diminuată cu economii făcute în  implementarea însăşi”, susţine Robu pentru „Adevărul”.

Proiectele europene finalizate de Ciuhandu: 23 de milioane de lei

Cu primul contract pe POR semnat în septembrie 2010, Ciuhandu a reuşit să termine până la expirarea mandatului proiecte în valoare de doar 23 de milioane de lei. Printre acestea: primul tronson al străzii Iancu Văcărescu, panourile informative pe care (ironia sorţii) Robu îşi prezintă acum realizările sau modernizarea Parcului Rozelor şi a ambulatoriilor de la Clinica de Maxilo Faciale sau Spitalului de Boli Infecţioase. Înainte de finalizarea mandatului, Ciuhandu a mai reuşit să „realizeze”, totuşi, o parte din două proiecte europene. Însoţit de viceprimarul Adrian Orza, candidat în 2012, ca şi acum, la Primăria Timişoara, Ciuhandu a pus piatra de temelie la două din cele mai mari proiecte din bani europeni: centrul istoric şi pasajul Michelangelo. La vremea respectivă nu era, însă, stabilită nici firma care va realiza lucrarea. Acţiunea electorală nu a avut mare succes, viceprimarul nereuşind să fie ales.

Plusurile lui Robu: economii din licitaţii de 77 de milioane de lei

Ajuns în 2012 pe cai mari în Primăria Timişoara, Nicolae Robu a preluat proiectele administraţiei Ciuhandu şi a început implementarea lor. Un calcul realizat de „Adevărul” pe cifrele puse la dispoziţie de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Primăria Timişoara arată că primăria a reuşit să economisească numai prin licitaţii 77 de milioane de lei. Cu ocazia realizării efective a lucrărilor s-au mai economisit aproape 21 de milioane de lei.

Spre exemplu, pentru Pasajul Michelangelo, valoarea estimată a lucrării prin contractul de finanţare a fost de 69 de milioane de lei. În urma licitaţiei, valoarea lucrării a ajuns la 52 de milioane de lei, ajungându-se în final ca lucrarea să coste 49 de milioane de lei. Cu 20 de milioane de lei mai puţin decât era estimarea iniţială. Timpul va dovedi dacă economiile făcute au însemnat rabat de la calitate sau nu.

Cert este, însă, că pasajul Michelangelo nu este singurul proiect la care s-au făcut economii uriaşe prin licitaţie. Spre exemplu, la proiectul de management al traficului, valoarea estimată a lucrării a fost de aproape 44 de milioane de lei. În urma licitaţiei, valoarea investiţiei a scăzut cu aproape 18 milioane de lei. Proiectul este încă în implementare. Economii importante la licitaţii şi execuţie s-au mai făcut la proiectele: reabilitarea malurilor Begăi (economie de 6,24 milioane lei după licitaţie), extinderea reţelei de troleibuz la Ghiroda (economie de 8,8 milioane lei la licitaţie), modernizarea străzii Cloşca (economie de 4,1 milioane lei după licitaţie).

„Concluzia la care am ajuns eu este că proiectanţii estimează preţul acoperitor, încât să fie siguri că se găsesc executanţi interesaţi, dar multe firme au surse de aprovizionare şi manoperă cu 30% şi chiar mai mult sub estimări. Calitatea se asigură prin caiete de sarcini bine întocmite. Astfel de caiete exclud ofertele neserioase”,  Nicolae Robu, primar

Minusurile lui Robu: proiectele nefinalizate la termen şi corecţiile financiare

Economiile făcute în implementarea proiectelor europene i-au permis Primăriei Timişoara să beneficieze de finanţări europene pentru trei licee din Timişoara: Nikolaus Lenau, Jean Louis Calderon şi C.D. Loga. O parte din economiile făcute la licitaţii şi implementarea proiectelor s-au pierdut, însă, din cauza nefinalizării tuturor proiectelor până la 31.12.2015. Astfel, prin hotărârea de Consiliu Local prin care s-a aprobat bugetul pentru anul 2016, s-au alocat aproape 60 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor neterminate la 31 decembrie 2015. O parte din aceşti bani, aproximativ 10 milioane de lei reprezentând costul vaporaşelor care vor circula pe Bega, ar fi trebuit oricum să fie asiguraţi din bugetul local, contractul de finanţare prevăzând că primăria trebuie să cumpere ambarcaţiunile din bani proprii. 

Cele mai mari sume au fost alocate pentru reabilitarea termică a blocurilor, multe dintre lucrările la blocuri nefiind terminate până la 31.12.2015. Tot un minus al actualei administraţii este inaugurarea cu fast a unor proiecte încă nefinalizate. Spre exemplu, într-un tur de forţă realizat în 28 decembrie 2015, pentru a marca finalizarea proiectelor la termen, Robu a organizat trei inaugurări. Una dintre ele la centrul dedicat sectorului automotive. Potrivit site-ului ADR Vest, dar şi reprezentanţilor Primăriei Timişoara, proiectul nu este finalizat nici acum. La aproape jumătate de an de la inaugurare, proiectul figurează încă „în implementare”. De altfel, potrivit ADR Vest, la 4 mai 2016, din cele 34 de proiecte ale Timişoarei din POR 2007 – 2013, 14 proiecte sunt încă în implementare. În cazul în care vreunul dintre proiecte nu va fi gata până la 30 iunie, primăria pierde finanţarea europeană câştigată pe acel proiect. Primarul dă asigurări că nu va fi cazul.

Ministerul Dezvoltării acuză nereguli la licitaţii

O problemă majoră a actualei administraţii o reprezintă corecţiile financiare aplicate de Ministerul Dezvoltării. Potrivit unor date comunicate la solicitarea „Adevărul”, Ministerul Dezvoltării i-a aplicat Primăriei Timişoara corecţii financiare de aproape 10,2 milioane de lei, pentru 9 din cele 34 de proiecte din cadrul POR 2007 – 2013. Primăria a contestat corecţiile financiare aplicate de Minister în instanţă, iar opt procese sunt încă pe rol, unul fiind pierdut de primărie. În plus, primăria mai este implicată într-un proces pentru o corecţie de peste trei milioane de lei aplicată în proiectul de retehnologizare a Coltermului.

Una din cele mai mari corecţii aplicate de Ministerul Dezvoltării Primăriei Timişoara, peste 3,5 milioane de lei, vizează proiectul de reabilitare a centrului istoric, unde ministerul acuză introducerea unor cerinţe restrictive la licitaţie, dar şi divizarea artificială a unui contract în valoare de 15.000 de lei. Tot pentru cerinţe restrictive s-a aplicat o corecţie de 2,5 milioane de lei pe proiectul de reamenajare a malurilor Begăi şi 2 milioane de lei pentru proiectul de management al traficului.

„Se vine pur şi simplu cu corecţii foarte mari pentru că interesul unor organisme, care nu ştiu sub ce comandă lucrează de fapt, se pare că este să nu se aducă bani în România. Tocmai pentru că se înţelege că nu sunt de vină autorităţile din toată ţara, care au respectat legea când au organizat licitaţiile, s-au suportat corecţiile de la bugetul de stat. Nu ştiu ce o să fie în continuare, dar este aberant”, a declarat Robu, chestionat pe tema corecţiilor financiare aplicate pe proiecte europene.