Dacia 1100, prima maşină fabricată în România sub licenţa Renault. O berlină de cinci locuri, realizată după formula „totul în spate“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prima maşină produsă de Uzina de Automobile Piteşti sub licenţă Renault a fost Dacia 1100, în 1968. Peste 44.000 de unităţi au fost realizate până în 1972.

După vizita preşedintelui francez Charles de Gaulle în România, din 1966, Nicolae Ceauşescu a decis ca Uzinele Dacia să producă maşini sub licenţă Renault. Fabrica a fost ridicată la Mioveni, în judeţul Argeş, într-un an şi jumătate. În 1968, pe poarta fabricii a ieşit modelul Renault 8 sub numele de Dacia 1100. Cea de-a 75-a maşină ieşită de pe bandă a fost făcută cadou preşedintelui Ceuşescu. Francezii furnizau pentru Dacia 1100 toate părţile componente, în România fiind doar asamblată maşina. 

Iată cum era descrisă noua maşină în revista Flacăra din 1968:
 

„În peisajul automobilistic al ţării noastre a apărut o nouă maşină: Dacia 1100. Ea se fabrică la moderna uzină de lângă Piteşti pe baza unei colaborări cu specialiştii Regiei Naţionale Renault. Maşinile Renault 8, echipate cu motoare Gordini, au câştigat majoritatea ediţiilor Turului Corsicii – una dintre cele mai grele competiţii de pe continentul nostru – şi s-au clasat pe locuri fruntaşe în Raliul Monte-Carlo, Cupa Alpilor, Raliul Dunării-Castrol.

Autoturismul Dacia 1100 este o berlină de cinci locuri, realizată după formula <totul în spate> (motorul şi tracţiunea se află în partea posterioară a maşinii), care întruneşte în construcţia sa trei calităţi esenţiale pentru un automobil modern: confort, performanţe, economitate.

Caroseria autoportantă, cu patru uşi, are o linie sobră, elegantă şi dispune de o bună izolare termică şi fonică...

Dacia 1100

Tapiseria, care imită pielea, este din PVC şi se realizează în nuanţe asortate caroseriei: alb, gri, vişiniu, verde, albastru şi negru.

La tabloul de bord, bine utilat, aparatele de control se găsesc plasate în două cadrane circulare. În componenţa acestora intră vitezometrul şi kilometrajul, induicatorul nivelului benzinei, lămpile de control ale încărcării bateriei, ale fazei mari, ale semnalizatoarelor, precum şi ale presiunii uleiului şi temperaturii apei. Tot la tabloul de bord se mai găsesc: comezile spălătorului şi ştergătoarelor de parbriz, ale instalaţiei de dezgheţare a parbrizului, comenzile climatizării interioare.

Suprafaţa geamurilor permite o foarte bună vizibilitate; geamurile de la uşile din faţă sunt escamotabile, iar cele din spate sunt culisante.

Amintim, totodată, că maşina posedă un portbagaj încăpător (240 dmc), completat cu un locaş (60 dmc) plasat sub geamul din spate, în care, la nevoie, se pot pune unele obiecte necesare călătoriei... 
 

Motorul maşinii este celebrul Sierra 1100, acelaşi care echipează automobilele Renault 10 Major. Acest motor – unul din cele mai reuşit ale firmei franceze – are acceleraţii strălucite, robusteţe etc.

Dacia 1100

Cei 4 cilindri funcţionează în 4 timpi şi furnizează 43 CP la 4600 rot/min. Puterea motorului imprimă maşinii o viteză maximă de 135 km/oră. Consum: 6,8 litri de benzină la 100 km, la viteza medie de 75 km/oră...

Toate roţile sunt echipate cu frîne-disc. În circuitul hidraulic de frînare s-a intercalat un limitator de presiune, care evită blocarea roţilor în cazul acţiunilor bruşte. Roţile pot fi echipate fie cu pneuri convenţionale 145x380, fie cu pneuri radiale - 135x380. 

În sfârşit, trebuie să subliniem că maşina comportă o intreţinere extrem de simplă: ea nu are decât un gresor, iar schimbarea uleiului se face după fiecare 5.000 km de rulaj”.

image

Dacia 1100 FOTO wikipedia.org
 

Între 1968-1972, peste 44.000 de modele Dacia 1100 au fost fabricate la Mioveni. În 1969 a intrat în producţie noul model Dacia 1300 (sub licenţa Renault 12), care avea să devină maşina naţională a românilor. 

Citeşte şi:
 

FOTO Maşinile fabricate în vestul României: Marta, prima de pe teritorul ţării, Malaxa, cea „furată“ de sovietici, şi „Lăstunul“ visat de Ceauşescu


EXCLUSIV Circula pe străzile Timişoarei după Al Doilea Război Mondial. Povestea celui mai bătrân autoturism din oraş

O superbă maşină americană postbelică pe străzile Timişoarei, în plină eră stalinistă. „Una dintre ultimele maşini vestice importate oficial în România“
 

Colecţie inedită cu cele mai vechi permise de conducere din România. Timişoreanul Francisc Keller deţinea, în 1927, carnet pentru a conduce un Ford T
 

Ingeniozitate. Un timişorean cumpăra şasiuri de Chevrolet şi le transforma în camioane şi autobuze

Fotografii neştiute din Timişoara anilor '40. Ofiţeri nazişti fericiţi să se afişeze cu proprietarul unei maşini Dodge superbe

FOTO Maşinile timişorenilor în perioada interbelică: „Preferau modelele făcute în Europa: Mercedes, Ford, Opel sau Fiat. Circulau şi zece Rolls-Royce-uri“
 

FOTO Maşinile fabricate în vestul României: Marta, prima de pe teritorul ţării, Malaxa, cea „furată“ de sovietici, şi „Lăstunul“ visat de Ceauşescu


O maşină de legendă din America – din filmele cu Clint Eastwood, Robert Redford sau Kim Basinger, pe străzile din Timişoara

FOTO Un Ford Mercury Monarch fabricat în 1979 face furori pe străzile Timişoarei

FOTO Bijuteriile pe patru roţi care fac turul României au ajuns la Timişoara. Mărcile de epocă Rolls-Royce, Buick, Plymouth şi Dodge atrag privile tuturor

FOTO O maşină folosită de Miliţia din Iugoslavia în anii '60, la plimbare pe străzile din Timişoara

FOTO Maşina de Miliţie care a uimit Timişoara: „Poliţiştii mă opresc doar să facă poze“

FOTO VIDEO Maşina torţionarului Alexandru Drăghici, fostul şef al Securităţii de pe vremea lui Dej, duce mirii la altar

FOTO Maşină unicat cu trei roţi, pe străzile din Timişoara: „Consumă doar 2,5 litri la suta de kilometri“

INEDIT Regele Mihai la volanul unui Jeep, la Întâlnirea colecţionarilor de maşini din Al Doilea Război Mondial GALERIE FOTO

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite