Cum a reuşit un samsar de cereale anchetat de DNA să scape de plata unei cauţiuni de 100.000 de euro
0
Judecătorii Curţii de Apel au redactat motivarea sentinţei prin care au fost eliminate cauţiuni de peste 150.000 de euro în dosarul „mafia cerealelor” din Banat. Procurorii DNA au cerut în acest dosar arestarea a şapte inculpaţi, iar Tribunalul Timiş a dispus cercetarea în libertate sub control judiciar şi plata unor cauţiuni. Curtea de Apel a eliminat, însă, cauţiunile. „Adevărul” a intrat în posesia motivării deciziei.
Procurorii DNA Timişoara au cerut în urmă cu o lună arestarea preventivă a şapte persoane acuzate de evaziune fiscală într-un dosar cu un prejudiciu estimat la peste 2,5 milioane de euro. Judecătorii Tribunalului Timiş au respins cererea de arestare preventivă formulată de DNA, dispunând cercetarea în libertate sub control judiciar, cu plata unei cauţiuni de 100.000 de euro pentru liderul reţelei, Daniel Cristian Popa, şi câte 10.000 de euro pentru ceilalţi inculpaţi din dosar.
Cu ocazia contestaţiei formulate în dosar de inculpaţi şi DNA, Curtea de Apel Timişoara a decis menţinerea suspecţilor în libertate sub control judiciar, dar a fost eliminată cauţiunea. Potrivit unor surse judiciare, decizia Curţii de Apel Timişoara a produs un şoc în justiţie, cu atât mai mult cu cât măsura dispusă de judecător a fost mai blândă decât a solicitat DNA, admiţându-se, totodată, contestaţia DNA.
„Adevărul” a intrat în posesia sentinţei care explică motivele pentru care cauţiunea stabilită de Tribunal a fost anulată. „Controlul judiciar pe cauţiune (măsură preventivă restrictivă de libertate) presupune, astfel cum rezultă din însăşi denumirea instituţiei, ca în prealabil (adică anterior dispunerii măsurii) inculpatul să consemneze cauţiunea, în cuantumul stabilit de organul judiciar (…) Consemnarea cauţiunii, premergător dispunerii măsurii, este în mod evident una dintre cerinţele esenţiale care trebuie îndeplinite înainte ca judecătorul să decidă asupra controlului judiciar pe cauţiune . Or, în cazul de faţă se observă că prin încheierea contestată s-a dispus aplicarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune fără ca această condiţie să fie îndeplinită la momentul dispunerii măsurii”, arată sentinţa Curţii de Apel Timişoara.
Judecătorul care a decis eliminarea cauţiunilor stabilite de Tribunalul Timiş a mai arătat că era necesar ca inculpaţii să îşi dea acordul pentru plata cauţiunii. În lipsa acestui acord, judecătorul a considerat că inculpaţii nu pot fi puşi să plătească aceste cauţiuni. „Trebuie subliniat că esenţial în cauză era să se stabilească dacă inculpaţii solicită luarea controlului judiciar pe cauţiune şi, în special, dacă sunt de acord cu plata unei cauţiuni, întrucât, dacă ab initio aceştia nu solicitau măsura sau nu erau de acord cu plata unei cauţiuni, întreaga procedură era lipsită de eficienţă. Or, din acest punct de vedere, se observă – din lectura părţii introductive a încheierii – că nici avocaţii inculpaţilor şi nici inculpaţii nu au cerut să se dispună controlul judiciar pe cauţiune, ci doar controlul judiciar”, a se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.
Fără acordul inculpaţilor de a plăti cauţiunile de 100.000 de euro, în cazul lui Popa, şi câte 10.000 de euro în cazul celorlalţi inculpaţi, judecătorul a dispus anularea cauţiunilor dispuse de Tribunal. „Atunci când au fost întrebaţi în mod explicit de judecător în legătură cu acordul lor de a consemna cauţiunea niciunul dintre inculpaţi nu a dat un răspuns clar (în esenţă au invocat că situaţia lor financiară nu le permite să achite o sumă mare de bani). Cu ocazia soluţionării contestaţiilor, poziţia avocaţilor şi a inculpaţilor a fost în sensul că solicită controlul judiciar. În plus, până la soluţionarea contestaţiilor niciunul dintre inculpaţi nu a consemnat vreo cauţiune, indiferent de cuantum. În concluzie, se constată că inculpaţii nu sunt de acord cu achitarea unei cauţiuni, motiv pentru care această variantă de măsură preventivă nu poate fi adoptată”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.
Dacă eliberarea sub control judiciar pe cauţiune ar fi fost menţinută, banii intrau într-un cont în care stăteau până la finalizarea procesului. Dacă inculpaţii erau declaraţi vinovaţi, banii rămâneau la stat, iar dacă erau achitaţi banii erau restituiţi.
Se încarcă comentariile...
