Cum au fost construite două cartiere mari din Timişoara pe fostele plantaţii de viţă de vie ale oraşului

Zona Calea Lipovei din Timişoara. În îndepărtare se vede Pădurea Verde FOTO Eye in the Sky

Fostă colonie aflată dincolo de calea ferată spre Orşova, ulterior aparţinând de Fabric, zona denumită Viile s-a transformat, în anii socialismului, într-un mare cartier de blocuri muncitoreşti.

Viile-Fabric s-au întins cândva de la Pădurea Verde, zona UMT-Continental, Calea Lipovei (astăzi Sever Bocu) şi Calea Aradului Est. Zona aparţine azi de circumscripţia a II-a a Timişoarei. Vechia colonie de la marginea cetăţii s-a mai numit „Rudolfsheim” sau „Rezsofold” – după numele prinţului moştenitor Rudolf. Pe terenul Viilor-Fabric se află astăzi şi centrele comerciale Euro, Dedeman şi Kapa, ridicate după 1990. Începea dincolo de Gara de Est, includea şi terenul actualului Iulius Mall, şi se întindea până la capătul Căii Aradului, unde se află Selgros şi Auchan.
 

Puţină lume ştie însă că acest vast teritoriu era folosit pe vremuri pentru a cultiva vie. De acolo vine şi numele carierului. Se spune că acolo se obţinea un foarte gustos vin, aşa-numitul vin de masă de la "Pădurea de Vânătoare". În anii 1870-1880, erau plantate aproximativ 100 de hectare cu viţă de vie, cu o producţie anuală de 2.000-2.500 hectolitri de vin de bună calitate. Acoperea o mare parte din necesarul de consum al timişorenilor înstăriţi, ajungând şi în restaurante.

„Acest soi a dispărut aproape în întregime, căzând pradă epidemiilor de filoxera şi peronosporă care au bântuit în anul 1887, iar vinul produs de viile refăcute cu viţă americană nu a mai avut gustul vechi şi bun al vinului de <Jagdwald>. Pentru a putea totuşi asigura necesarul de lăstări imuni, oraşul a creat în anul 1890 în apropierea căii Lipovei, pe un teren de 3,5 jugăre, o pepinieră de viţă de vie, a construit o clădire de locuinţe pentru lucrători şi a sădit mai multe soiuri de viţă americană, viticultorii obţinând de aici gratuit lăstarii. Dar replantarea viilor a înaintat încet, căci proprietarii noştri de vie au asistat la început cu resemnare fatalistă la dezastru, au scos butucii distruşi şi au folosit terenul pentru alte culturi, deoarece pentru majoritatea lor viile nu erau unica sursă de venit. În primii ani au fost replantate 15-30 de jugăre, în anul 1900 nu erau decât 50 de jugăre de vie, în 1905 deja 112 jugăre, în 1910-la maximul perioadei-au fost 151 de jugăre (n.r.aproximativ 100 de hectare), cum însă replantarea s-a sfârşit, oraşul a arendat pepiniera lui Sigmund Pollak pentru 360 de coroane pe an”, aflăm de la Josef Geml, fostul primar al Timişoarei, în perioada 1914-1918, care scris monografia “Vechea Timişoară”.

Iulius Mall construit între căile Aradului şi Lipovei, pe fostul carier Viile FOTO Eye in the Sky
 

În 1885, la Pădurea Verde, a fost construită Şcoala Silvică, care iniţial se numea Şcoala profesională de pădurari, ulterior Şcoala Silvică medie.

Pe calea Aradului a fost construită, în 1905, prima Industrie Textilă din Timişoara, cu scopul producerii de filatură de bumbac. În perioada comunismului s-a numit UTT (Uzinele Textile Timişoara), mulţi dintre angajaţii veniţi din toată România primind locuinţe în blocurile care s-au construit în zonă.

Vedere aeriană de pe calea Aradului cu fosta fabrică de textile UTT FOTO Eye in the Sky
 

Conform recensământului din 1910, în Viile Fabric au fost conscrise 19 străzi, 177 de case cu parter şi patru cu etaj, în total 181 de case de locuit în care erau 336 de 552 de camere, 53 de case de serviciu, 36 de clădiri anexe, 100 de grajduri. Acolo locuiau în permanenţă 1078 de persoane, iar temporar vara 126.

Centrele comerciale Dedeman, Euro şi Kapa FOTO Eye in the Sky
 

În anul 1913, oraşul a construit în apropierea căii Lipovei, lângă pepiniera de viţa de vie, o clădire nouă pentru şcoala elementară şi grădiniţă. 
 

Viile se terminau la intrarea de astăzi în Timişoara, în zona centrelor comerciale Selgros şi Auchan (fost Real) FOTO Eye in the Sky