Împărăteasa „Sissi“, îndrăgostită iremediabil de Banat. Istoric: „A ajuns şi la stâna ciobanului Feneşan, căruia i-a dăruit propriul său inel cu rubin“

Elisabeta de Wittelsbach, soţia împăratului Franz Josef, a poposit deseori la Băile Herculane, dar a vizitat şi Marila şi Caransebeş. Ea a fost facinată de frumuseţile Banatului Montan.

Se ştie că în de-a lungul istoriei sale, Banatul a fost vizitat de numeroase personalităţi, care au apreciat frumuseţile acestei regiuni. Printre cele mai importante personalităţi din perioada apartenenţei zonei Banat la „Mitteleuropa” a fost împărăteasa austriacă Elisabeta de Wittelsbach, regina Ungariei şi Croaţiei, supranumită şi „Sissi“. Soţia împăratului Franz Josef, care a trăit între 1837-1898, a fost fascinată de frumuseţea şi de măreţia Băilor Herculane, pe care le-a vizitat în repetate rânduri. 
 

„Ea locuia acolo în fosta vilă Tatarczy, cunoscută apoi drept Vila Elisabeta, unde scria versuri, se întâlnea cu regina României, Carmen Sylva, şi plănuia excursii în împrejurimi. Cu ocazia unei asemenea drumeţii, ea a ajuns chiar la stâna ciobanului Mihail Feneşan, căruia i-a dăruit propriul său inel cu rubin. Conform unei tradiţii locale, inelul ar fi reprezentat un cadou pentru botezul fiicei acestuia, numită Veta în cinstea împărătesei. Urmaşii ciobanului au păstrat cu sfinţenie acest inel, indiferent de regimurile politice care au urmat, el aflându-se în momentul de faţă în posesia strănepotului lui Mihail, profesorul pensionar Iancu Feneşan din Băile Herculane”, susţine istoricul Mircea Rusnac, pe blogul său istoriabanatului.wordpress.com.

Sissi şi poeziile de la Herculane

Există numeroase relatări despre plimbările împărătesei la Herculane, dar şi despre faptul că a scris mai multe poezii în staţiunea bănăţeană, înspirată de frumuseţea naturii.

Jean des Cars are un capitol în volumul “Sissi - Împărăteasa Austriei”, despre vizita reginei Ungariei la Herculane, şi în care vorbeşte şi de relaţia de prietenie dintre Sissi şi Regina Elisabeta a României, alias Carmen Sylva.
 

„În primăvara lui 1887, după o vizită agitată la un azil psihiatric vieneze (n.r.afectată fiind moartea vărului ei, regelui bavarez Ludovic al II-lea), după ce primise un buchet de violete de la doamna Schratt, împărăteasa se duce la Mehadia, un loc admirabil din sudul Ungariei. Romanii instalaseră aici Băile lui Hercule, canalizând o apă foarte caldă, cu o temperatură între 41 şi 62 de grade. Căldura estivală este de altfel copleşitoare, iar portarii hotelurilor recomandă prudenţă celor veniţi la cură, căci <sunt mulţi scorpioni sub pietre>. Asta nu o împiedică pe Sissi să se plimbe prin pădure, pentru a comunica mai bine cu natura, despre care scrie:

Totul se schimbă în această lume

Iar fidelitatea nu este decât un cuvânt golit de sens

Numai tu, puternică natură,

Tu eşti etern fidelă şi sublimă.

Fericit cel care te iubeşte şi se înclină în faţa ta.

El scapă de amărăciunea decepţiei.

Aş da tot ce am pe lume

În schimbul seninei tale fidelităţi

Sissi ar putea fi un brand turistic în Banatul Montan

Un alt loc preferat de „Sissi” în Banatul de munte a fost staţiunea Marila, foarte bogată în aer ozonat. Recunoscători pentru dragostea şi ataşamentul împărătesei faţă de aceste locuri, bănăţenii au ridicat la Marila un monument în 1899 (la un an după asasinarea împărătesei). Acest loc era cunoscut ca „plămânul lui Sissi”. În prezent, acestă statuie se află în curtea bisericii romano-catolice din Oraviţa.

Alături de soţul ei Franz Josef, „Sissi” a vizitat de câteva ori şi Caransebeşul. În 1914, comunitatea de acolo (din care aproximativ 50% o reprezentau românii, conform recensământului din 1910) a ridicat o statuie din marmură de Ruschiţa, de mărime naturală, a lui „Sissi”. 

Regăsită după aproape un secol, grav mutilată şi deteriorată, ea ar putea fi reamplasată pe viitor în centrul oraşului. 

„Este drept că, deşi de origine germană, Sissi i-a favorizat în cadrul imperiului pe maghiari, fiind unul dintre autorii dualismului austro-ungar din 1867. Însă, trecând peste animozităţile de ordin naţional, trebuie să subliniem că ea a promovat Banatul ca regiune, indiferent de naţionalităţile care îl locuiau. Dacă ar fi continuat acest program început în secolul al XIX-lea, el ar fi fost în avantajul întregii regiuni. După ştiinţa noastră, Sissi a fost ultima mare personalitate politică îndrăgostită de Banat şi de frumuseţile sale. De aceea, poate o relansare a turismului în regiune pornind de la o asemenea emblemă ar fi cea mai indicată. De ce, după 1919, noile personalităţi conducătoare ale statului român nu au manifestat nicio apropiere faţă de regiunea noastră, rămâne o întrebare grea, la care s-ar putea găsi, evident, o multitudine de răspunsuri”, susţine istoricul bănăţean Mircea Rusnac.

Citiţi şi:

Secretele satului construit în memoria împărătesei Sissi: localitatea Emlek-Erszebet a supravieţuit lângă Timişoara doar 41 de ani

Prietenia poetică dintre Elisabeta de România şi împărăteasa Sissi, la Băile Herculane. „Moda este făcută pentru femeile fără gust”