Telemea cu renume peste mări şi ţări
0
O telemea din judeţul Mureş ar putea fi primul produs românesc protejat de Uniunea Europeană. Dacă cererea producătorului va fi aprobată, telemeaua de ibăneşti va fi recunoascută la nivel internaţional
Parlamentul European a publicat săptămâna trecută, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cererea României de a proteja Telemeaua de Ibăneşti conferindu-i titulatura de produs cu denumire de origine protejată. Titulatura îi va asigura o protecţie a proprietăţii intelectuale la nivelul UE, dar şi o mai mare vizibilitate pe piaţa comunitară.
De la publicarea solicitării în Jurnalul UE şi până la înregistrarea efectivă ca denumire de origine protejată există însă o perioadă de cel puţin şase luni, timp în care alte state au dreptul de opoziţie. Documentaţia pentru denumire de origine protejată (D.O.P.) pentru Telemea de Ibăneşti a fost depusă de România în noiembrie 2013. Astfel, peste doar câteva luni, Telemeaua de Ibăneşti, un produs tradiţional specific pentru judeţul Mureş, ar putea deveni primul produs cu origine protejată din România.
Cum se face Telemeaua de Ibăneşti
Potrivit documentaţiei depuse, „Telemeaua de Ibăneşti" este o brânză obţinută prin coagularea acidă a laptelui de vacă muls de la vacile crescute şi întreţinute în sistem extensiv pe Valea Gurghiului (comunele Gurghiu, Hodac şi Ibăneşti din judeţul Mureş). Unicitatea produsul este dată atât de hrana consumată de animale- floră specifică cu un număr relativ mare de de specii rare, cât şi din apa folosită pentru sărare. Saramura utilizată este extrasă direct din fântâna cu apă sărată de la Orşova, ceea ce îi dă un conţinut ridicat de calciu şi magneziu ( 400 mg de Ca /100 de grame produs, respectiv 35 mg de Mg/100 de grame produs). Totodată, localnicii folosesc încă metode dar şi ustensile tradiţionale pentru producerea brânzei. Printre tehnicile străvechi de producţie care mai sunt aplicate şi în prezent în etapele de producţie a brânzei „Telemea de Ibăneşti” –se află coagularea rapidă cu ajutorul fermenţilor (în mai puţin de o oră) şi mărunţirea fină a coagulului. Printre ustensilele utilizate în trecut care se folosesc şi acum sunt cele pentru mărunţirea coagulului, denumite popular „harfă”, şi alte instrumente pentru amestec, precum „dogul de lemn”, un instrument artizanal, confecţionat în special din lemn pentru a amesteca coagulul şi a preveni lipirea acestuia de pereţii vanei.Brânza se maturează o perioadă de cel puţin 20 de zile, poate fi consumată după 24 de ore de la data fabricaţiei. "Este o brânză cu masă compactă, legată, de consistenţă uniformă, moale şi untoasă; se rupe uşor, fără a se sfărâma; de culoare albă până la albă cu nuanţe uşor gălbui, uniformă în toată masa, cu gust plăcut, dulceag-acrişor, puţin sărat şi care se intensifică pe parcursul maturării. Mirosul şi aroma sunt delicate, plăcute şi se intensifică de asemenea pe parcursul maturării, cu arome pronunţate specifice păşunilor de munte", se mai precizează în prezentarea produsului.
După Telemeaua de Ibăneşti urmează Novacul Afumat din Ţara Bârsei
În afară de Telemeaua de Ibăneşti, pe lista UE de produse pentru care România a solicitat înregistrarea ca produs cu DOP se numără şi Novac Afumat din Ţara Bârsei. În aceeaşi situaţie este şi Salamul de Sibiu, care se doreşte a fi al doilea produs cu indicaţie geografică protejată (IGP), după Magiunul de Topoloveni, care a primit această distincţie în aprilie 2011.
Se încarcă comentariile...
