Mai mult de 60% din populaţia României n-a fost niciodată la teatru. Cum pot fi mobilizaţi oamenii spre sala de spectacol

Mai mult de jumătate din populaţia României n-a fost niciodată la un spectacol de teatru, conform datelor puse la dispoziţie de Ministerul Culturii. Profesorii şi specialiştii în domeniu explică de ce este nevoie de cultură în viaţa oamenilor.

În materialul de azi încercăm să găsim răspunsul la întrebarea “de ce merge lumea la teatru şi ce se întâmplă în mintea celor care aleg să vadă un spectacol?“

“Teatrul rămâne singura activitate care te distrează şi educă în paralel, oferindu-ţi accesul la un eveniment unic. Marea provocare a publicului care alege să vină la teatru constă în a învinge oboseala şi plictiseala după o zi încărcată de muncă.”

Directorul Teatrul Naţional din Târgu-Mureş ne-a răspuns la câteva întrebări, încercând astfel să aflăm ce anume îi determină pe oameni să meargă la teatru şi ce influenţă are teatrul în viaţa lor.

“Teatrul Naţional din Târgu-Mureş se mândreşte cu un număr mare de spectatori din diferite medii sociale. Majoritatea publicului nostru este tânăr, cu studii superioare şi o stare materială stabilă. Obiceiul de a merge la teatru nu este condiţionat de starea materială a spectatorilor. Preţul biletelor noastre este fixat în comparaţie cu preţul biletelor altor instituţii de spectacol. Marea provocare a publicului care alege să vină la teatru constă în a învinge oboseala şi plictiseala după o zi încărcată de muncă. În momentul în care publicul a luat decizia de a veni la teatru, acesta a conştientizat faptul că teatrul îi poate oferi o formă unică de a petrece timpul liber. Într-o lume digitizată şi tehnologizată, teatrul rămâne singura activitate care te distrează şi educă în paralel, oferindu-ţi accesul la un eveniment unic, care nu poate fi replicat. Totul se termină odată cu sfârşitul spectacolului”, explică Gáspárik Attila, Directorul Teatrului Naţional din Târgu-Mureş.

“Să facem o modă din mersul la teatru, o mişcare activă. Teatrul ne oferă o modalitate spontană şi colectivă de a ne petrece timpul”

Directorul Teatrului Naţional din Târgu-Mureş vrea şi îndeamnă spectatorilor să facă o modă din mersul la teatru. O promovare foarte bună a spectacolelor aduce, potrivit directorului Gáspárik Attila, foarte mulţi oameni în sălile de spectacol.

“Noi, la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş am pus un accent foarte mare în a face o modă din mersul la teatru. Şi pentru asta am folosit toată gama de resurse de promovare. Am încercat să facem o mişcare activă din obiceiul de a merge la teatru, combinată cu o identitate culturală, cât şi locală. Să mergem la teatru de câte ori simţim nevoia, în lumea noastră individualizată, în care ne alegem singuri hrana şi lucrurile de care avem nevoie de pe rafturi imense, în care alegem singuri ce să vedem pe ecranele telefoanelor noastre, în care ne ascundem singuri în spatele monitoarelor la locul de muncă – teatrul ne oferă o modalitate spontană şi colectivă de a ne petrece timpul. Nu doar spectacolul de teatru, dar şi starea generală generată de întâlnirea cu câteva sute de oameni poate deveni o bucurie. Cred că teatrele producătoare de spectacole trebuie să ofere cât mai multe informaţii adaptate la miijloacele de comunicare ale fiecărui segment de spectatori (facebook, site, presă scrisă tipărită sau online, radio ş.a.) şi atunci publicul îşi găseşte produsul (spectacolul) care i se potriveşte şi care îi convine. Pentru a stabili o relaţie de încredere pe termen lung ( o investiţie de lungă durată) este foarte important ca teatrele să nu mintă/exagereze, ci să spună adevărul. Să pornim de la ideea că avem un public matur, care nu acceptă produse de slabă calitate” mai spune Gáspárik Attila, Directorul Teatrului Naţional din Târgu-Mureş

Întrebat dacă putem compara teatrul cu televizorul, directorul teatrului Naţional spune că este o comparaţie riscantă.

“Teatrul are mai multe funcţii, printre care şi cea a educării publicului, dar acesta nu poate lua locul şcolii, a familiei sau a bisericii. Putem compara teatrul cu televizorul, dar este o comparaţie riscantă. Eu aprind televizorul ca să mă uit la Mezzo şi Arte, dar nu frecventez aşa-zisele spectacole, care au loc în săli polivalente şi funcţionează ca o maşină de râs. Atât teatrul, cât şi televizorul au părţi educative, pe care trebuie să şi le menţină şi mai ales, să aibă grijă de felul în care le folosesc. Nu toată lumea este bucurosă când îşi dă seama că este educate”, completează Gáspárik Attila, Directorul Teatrului Naţional din Târgu-Mureş

De asemenea am încercat să aflăm şi ce anume înseamnă teatru şi de unde provine el. Teatrologul Raluca Blaga ne explică cum vede nevoia oamenilor pentru teatru.

“Cuvântul teatru, provine din termenul grecesc théātron – loc destinat privirii: privirii unor oameni în acţiune, „executând” poveşti; poveste – întâmplare, fapt, problemă; loc destinat privirii unor „născociri” comice sau dramatice sau tragice; loc destinat, uneori, divertismentului – în sensul desprinderii pentru câteva ore de cotidian; loc propice privirii înspre sine, spaţiu ideal pentru modelarea sinelui în raport cu socialul, cu mediul din care privitorul e parte. Pentru toate acestea şi pentru observarea, prin intermediul tuturor simţurilor, a unor poveşti care respiră în faţa ta pe scenă” explică Raluca Blaga, teatrolog la Universitatea de Arte din Târgu-Mureş

De ce merge lumea la teatru? “Din nevoia oamenilor de a răspunde la întrebări care privesc rostul şi felul lor de a fi în lume”

Despre importanţa teatrului în viaţa oamenilor nu este uşor să vorbeşti. Dacă privim studiul făcut chiar de Ministerul Culturii, în anul 2014 peste 60% din români nu au fost deloc la teatru.

“Îmi aduc aminte de o întâlnire cu un grup de elevi de liceu. Stăteam în faţa lor şi le vorbeam despre universitatea noastră (n.r. Universitatea de Arte din Târgu-Mureş). Din mijlocul lor, observ cum o mână se ridică sub forma unui semn de întrebare: „de ce a apărut teatrul?” Mi s-a părut una dintre cele mai grele întrebări la care am fost nevoită să răspund. Cum aş putea să las pe mâna unui răspuns, o istorie începută acum mai bine de 2.500 de ani şi care, din fericire, încă mai respiră? Replicile care mi s-au construit în minte au fost următoarele: din nevoia oamenilor de a răspunde la întrebări care privesc rostul şi felul lor de a fi în lume. Şi iată, dintr-o dată, importanţa pe care ar trebui să o aibă teatrul în viaţa noastră, dacă îi permitem – desigur.” completează Raluca Blaga, teatrolog la Universitatea de Arte din Târgu-Mureş

2% din populaţia ţării merge la teatru în fiecare săptămână

Potrivit barometrului Cultural, lansat de Ministerul Culturii, în anul 2014 românii nu au fost prea interesaţi să meargă la teatru. 63% din populaţia ţării nu au fost la niciun spectacol anul trecut,  18% au declarant că merg mai rar, 7% din români spun că merg la teatru odată la 4-6 luni şi doar 2% din populaţia ţării merg săptămânal la teatru.

Dacă vorbim de frecvenţa participării publicului tânăr la spectacolele de teatru mai mult de jumătate din tinerii din România au declarat că nu merg deloc la teatru şi doar 3% dintre tineri merg de câteva ori pe lună.