Comuna Hodoşa din judeţul Mureş – „buturuga mică” în calea „carului” CNS privind crearea „Ţinutului Secuiesc”

FOTO adevarul.ro

Administraţia locală din comuna Hodoşa, judeţul Mureş – exclusiv UDMR şi PCM, s-a opus adoptării Memorandumului Cosiliului Naţional Secuiesc, privind crearea unei regiuni administrative a României care să fie denumită „Ţinutul Secuiesc” şi care să cuprindă 153 de localităţi din judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Braşov şi Bacău.

Consilierii locali din Hodşa, toţi membrii UDMR şi PCM, au respins proiectul de hotărâre ce cuprindea unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor comunei, mai exact adoptarea Memorandumului iniţiat de CNS privind înfiinţarea „Ţinutului Secuiesc” ca regiune istorică.

Cu trei voturi pentru, unul împotrivă şi patru abţineri, proiectul care ar fi inclus Hodoşa pe lista celor 153 de localităţi din aşa-zisul „Ţinut Seciuesc” nu a fost adoptat.

Printre cei care s-au opus acestei iniţiative au fost consilierii UDMR Orban Sandor, Demeter Mihaly, Toth Dominic, Bako Antal şi Nădăşan Laszlo. Inclusiv primarul comunei, Barabasi Otto este de părere că Memorandumul iniţiat de CNS este unul neinspirat.

Ce prevede „Memoradnumul” iniţiat de Consiliul Naţioanl Secuiesc:

La începutul anului, mai exact în 12 februarie 2014, conducerea CNS s-a adresat printr-o scrisoare deschisă celor 153 de consilii locale din „Ţinutul Secuiesc” solicitându-le să adopte o hotărâre cu privire la unele măsuri privind „apărarea unor interese legitime ale locuitorilor”, printre care:

• Crearea unei regiuni administrative a României, care să poarte numele de „Ţinut Secuiesc” şi care să cuprindă exclusiv 153 de localităţi după cum urmează: 38 din judeţul Mureş, 69 din judeţul Harghita, 40 din Covasna, 5 din Braşov şi o localitate din Bacău. Localităţi ce au aparţinut „Ţinutului Secuiesc” istoric.
• Acordarea unui statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintată Parlamentului României.
• Delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni să se realizeze prin referendum local.
• În aceste unităţi teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca şi limbă oficială, având acelaşi statut cu limba oficială a statului.

Situaţia localităţilor care au adoptat hotărâri în acest sens

Până la acestă dată, 45 de Consilii Locale din cele 153 au adoptat hotărâri cu privire la „Memorandum”. În judeţul Mureş doar 6 din cele 38 de localităţi au fost de acord cu iniţiativa CNS. Pe listă se numără comunele Ghindari, Vărgata, Sângiorgiu de Pădure, Fântânele şi oraşele Sovata şi Miercurea Nirajului.

Hotărârile de Consilii Locale au fost atacate în contencios administrativ de Prefecţii judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna. Până în prezent a fost finalizat un singur dosar, în cazul localităţii Ozun, unde instanţa a dat câştig de cauză Prefectului judeţului Covasna.

Se opun „Memorandumului” chiar dacă în consiliile locale sunt exclusiv aleşi maghiari

În judeţul Mureş, există localităţi în care reprezentarea în forurile administrative locale este exclusiv maghiară, neexistând consilieri locali români. Chiar şi aşa proiectele de hotărâre nu au întrunit numărul necesat devoturi pentru a fi adoptate.

Printre localităţile cu reprezentare 100% maghiară se numără şi comuna Hodoşa. O parte din aleşii de aici s-au opus adoptării „Memorandumului”.  Ei spun că nu pot fi de acord cu o iniţiativă care va duce la segregare etnică şi la dezbinare. Mai mult, marea lor majoritate şi-au pus întrebarea de ce doar 38 de localităţi din Mureş şi nu toate să facă parte din aşa zisul „Ţinut Secuiesc”. Sau de ce doar 69 de comune şi oraşe din Harghita şi nu toate.

„Părerea mea e următoarea: ori toare localităţile, ori niciuna. La noi, cum am zis, nu prea avem familii de români, dar în jurul nostru unde există comune unde jumătate sunt maghiari, jumătate români, părerea mea că nu au fost gândite prea bine lucrurile, căci trebuie să trăim împreună unii cu alţii şi nu separaţi ” susţine primarul din Hodoşa, Barabasi Otto.

Consilierul local UDMR, Nădăşan Laszlo (Vasile) este unul din cei 8 aleşi care s-a opus adoptării hotărârii cu privire la „Memorandum”.

„În judeţul Mureş, cum să împarţi judeţul şi să incluzi doar acele 38 de localităţi şi doar pe acelea. Sunt multe localităţi în care populaţia română este majoritară. Ce facem cu ele? Cum le tăiem? Cum le împărţim? Nu cred că ar fi benefic un astfel de proiect. Autonomiile pe criterii etnice nu produc altceva decât dezbinare şi nicidecum unitate. Să se facă o autonomie cu toată lumea, indiferent că eşti român sau maghiar. Nu pe criterii etnice sau teritoriale, ci pe criterii economice. Atunci da, atunci e altceva” este de părere consilierul local, Nădăşan Laszlo.

Un alt caz, în care populaţia majoritară în comună este cea maghiară este la Pănet, tot în judeţul Mureş. Acolo, aleşii locali au refuzat să introducă pe ordinea de zi acel „Memorandum” deoarece „locuitorii din comună nu se simt secui, ci maghiari”