Regulamentul urban al Bucureştiului din anul 1768. Construcţiile se ridicau doar cu acordul domniei şi al vecinilor

Regulamentul urban a fost introdus de domnitorul Alexandru Scarlat Ghica

Regulamentul urban al Bucureştiului din anul 1768 introdus de domnitorul Alexandru Scarlat Ghica a reprezentat primul ansamblu de norme cu privire la modul în care se construieşte.

Regulamentul urban din anul 1768 a statuat că oricine ridică o construcţie nouă trebuie să informeze „domnia“ şi pe vecini şi să primească un răspuns favorabil: 

  „Însă fiind nedreptatea în multe fealuri, un fel de nedreptate iaste şi acesta: ca să zidească cineva zidiri nouă spre paguba vecinilor lui şi a altora, şi să facă lucruri nouă făr de sfătuire, adecă făr de a nu arăta scoposul lui la domnie, şi făr de a nu ceare răspunsul ce să cuvine după pravilă pentru aceasta. Ci să arate cu nebăgare de seamă, atât la poruncile pravilii, cât şi la cercetările ce hotărăsc acealea pentru unii ca aceştia ce nu să sfătuesc şi să fac izvoditori de lucruri nouă. Carii precum am zis cu nebăgare de seamă poprindu-se au început să facă înceapere făr de ştirea domniei. Şi ca când ar fi având a lor stăpânire pe deplin, şi nesfătuire să îndrăznească să zidească zidiri nou, din temei nou, pe locuri de drumuri şi a obştii. Şi mai vârtos că acestea sunt zidiri de prăvălii de brutărie, şi altele ca aceastea, care au apururea treaba lor a să face cu focul.  Şi iarăşi altă pravilă zice: cum că când cineva şi va vrea să zidească zidire nouă are trebuinţă să întrebe întâi domnia şi pe vecini“.

La ce distanţă trebuiau construite brutăriile şi boiangeriile

De asemenea, construcţiile cu mai multe etaje, sau cele în care urmau să funcţioneze brutării sau boiangerii trebiuau să respecte mai multe reguli. În primul rând urmau să fie construite la o anumită distanţă de imobilele învecinate şi nu aveau voie să le obtureze priveliştea. Astfel, o casă în care urma să se amenajeze şi o brutărie trebuia să se afle la o distanţă de 60 de coţi de cea mai apropiată construcţie, un cot măsurând aproae 64 de centimetri: „Poruncim că oricine va vrea să înnoiască casa lui cea veche, să nu schimbe nici cum făptura cea dintâi a casii aceia, ci după cum s-au aflat întâi, tot într-acest fel de făptură să o înnoiască, nici să închiză lumina sau priveala vecinilor. 

Şi într-altă parte fericitul Zinon împărat hotărăşte: că nu poate cineva să oprească priveala munţilor, precum nu poate opri şi priveala mării. Care aceastea aşa hotărăsc pentru brutarii şi simigerii: că acela carele va să facă acest fel de cuptoriu în oraş şi să va întâmpla împotriva acelui loc unde va să zidească acel cuptor, vreo casă înaltă cu două sau trei învălitori, atuncea trebuie să fie depărtată casa aceaia la care va să să facă cuptoriul, departe de casa vecinului 60 coţi (afară din 10 coţi), sau cum zice altă pravilă 12 coţi, cu care trebuie să fie departe orice zidire de la locul cel de obşte, iar cuptiorul să fie depărtat coţi 20, când va avea casa vecinului ferestre care să caute spre partea aceaia a cuptiorului, şi iaste şi spre partea apusului.

Iar pentru prăvăliile de boiangii hotărăsc să zidească depărtat 60 coţi. Aşijderea şi pentru băi să fie cuptoarele lor depărtate coţi 30 de la casa vecinului. Aşijderea hotărăsc şi pentru orice altă pravilă care are trebuinţă cu focul, şi în multe fealuri orânduiesc pentru ca să nu să supere vecinii şi ca să nu să zmintească ceva şi politiia“.