Primul ofiţer român mort în Primul Război Mondial. „Nu vă urez viaţă, căpitanii mei, dimpotrivă moartea, iată ce vă cer!“

Paul Panţu a fost primul ofiţer român care a murit în Primul Război Mondial

Sublocotenentul Paul Panţu, din cadrul Regimentului 58 Infanterie Gorj, a fost primul ofiţer român care a murit în Primul Război Mondial.

Acesta era comandantul unei secţii de mitraliere şi a murit în luptele de la Pasul Surduc (Valea Jiului), la data de 15 august 1916, „în prima zi a trecerii Carpaţilor”.

Uciderea sublocotenentului Paul Panţu a fost relatată de către Ion D. Isac, combatant al luptelor din anul 1916 din Valea Jiului, în volumul „Zile de zbucium şi glorie pe Valea Jiului”: „Batalioanele 1 şi 2 din reg. 18, împreună cu un batalion din reg. 58 susţinute de o baterie din regimentul 5 artilerie, au înaintat pe defileul Jiului spre Petroşani. La Polatişte, infanteria a înaintat cu greutate şi încet, din cauza podului distrus de inamic cu dinamite. Artileria a rămas aci, până s-a reparat podul, lucru care s-a făcut în câteva ore. Pe botul dealului de lângă vama Surduc, inamicul a oprit înaintarea infanteriei, ţinând-o în loc până în minutul sosirii artileriei, când a fost forţat să se retragă în dezordine, lăsând Petroşanii în mâinile noastre. În această luptă, dimineaţa, la primul atac, moare slt. Panţu Paul din regimentul 58. În acest sector, şi poate din toată Armata Română, e primul ofiţer mort. După luptă, i se face o înmormântare cu pompă. O companie dă onorul. Toţi ofiţerii sunt prezenţi. Colonelul Cocorăscu rosteşte discursul funebru, terminând: Nu vă urez viaţă, căpitanii mei, dimpotrivă moartea, iată ce vă cer!”.

Monument ridicat în memoria ofiţerului

 În memoria acestuia a fost ridicată o cruce, în anul 1925, în cimitirul din oraşul Petroşani“.

„Faptele sale - asemeni atâtor eroi gorjeni, dar şi din întreaga Românie Mare - au umplut paginile de glorie ale neamului românesc de pretutindeni. Povestea noastră nu şi-a propus să elogieze sacrificiul bravului ofiţer român, ci doar un eveniment postbelic organizat în onoarea acestuia. Este vorba despre ridicarea şi sfinţirea unei frumoase cruci de piatră în ziua de 14 iunie 1925, într-un cimitir din oraşul Petroşani. Cu un an înainte, graţie străduinţelor lui Jean Bărbulescu, Comitetul local petroşănean a dat unei străzi numele eroului nostru. În acelaşi timp „un comitet de iniţiativă coordonat de acelaşi Jean Bărbulescu a decis să ridice şi o cruce în progradia din Petroşani unde eroul îşi odihneşte veacul (...) sub o salcie plângătoare“, arată documentaristul gorjean Gabriel Sarcină.

Momentul dezvelirii monumentului a fost relatat în publicaţia  „Gazeta Jiului”: „O pioasă pomenire s-a făcut Duminică în 14 Iunie în oraşul nostru. În urma iniţiativei unui comitet târgujian, s-a făcut în cadrul unei comemorări sfinţirea monumentului, ridicat în cimitirul comunal din Petroşeni, în amintirea primului ofiţer mort în războiul pentru întregirea neamului, sublocotenentul Paul Panţu. La această sfinţire, pe lângă dl. Panţu, tatăl, şi numeroase rudenii, au luat parte şi câţiva membri ai comitetului de iniţiativă în frunte cu dl. Jean Bărbulescu şi dl. Ispăşescu, sculptorul şi autorul monumentului. Cortegiul a pornit de la biserica ortodoxă, având în frunte orchestra minelor Petroşani şi a parcurs strada principală până la cimitir. Aici părintele I. Duma a oficiat un parastas pentru eroul dispărut. A rostit apoi o cuvântare spunând că cei morţi pentru patrie nu sunt duşi dintre noi; amintirea lor, ideea pentru care au luptat ei străluceşte vie în inimile urmaşilor. Cuvinte calde şi pline de energie şi dragoste de ţară a spus în legătură cu faptele de armă ale celui dispărut dl. col. Stănescu, comandantul, Regtului 18 Gorj. Din partea prefecturii Gorj a vorbit dl. maior Zamfir şi a predat monumentul spre păstrare şi îngrijire Primăriei şi comandantului garnizoanei Petroşani. O foarte frumoasă vorbire a spus dl. Jean Bărbulescu, confratele nostru de la ziarul „Gorjanul”. A făcut biografia celui dispărut, a arătat moartea sa eroică în defileul Surducului, pildă nepieritoare pentru toţi cei ce doresc să aibă o ţară liberă şi puternică. Tot d-sa a citit şi epistola prin care dl. col. Neagu, comandantul defunctului anunţă, în termeni cu adevăraţi ostăşeşti, d-lui Panţu tatăl, moartea eroică a fiului său. Vorbirea aceasta a stors lacrămi din ochii celor de faţă şi a fost un puternic îndemn de a păstra şi de a apăra ţara lăsată de cele 800.000 de eroi, între care cel dintâi a fost sublocotenentul erou Paul Panţu. Amintirea lui şi a celorlalţi va trăi de-a pururi în inimile tuturor acelora care sunt vrednici de numele de bun român”.

Crucea a fost realizată de sculptorul Ispăşescu din Târgu Jiu, iar piesele din bronz au fost executate de prof. Schmidt din Bucureşti. Întreg ansamblul monumental a fost ridicat prin subscripţie publică.