VIDEO Mănăstirea unde este îngropat capul lui Mihai Viteazul, resfinţită după 517 ani de Patriarhul Daniel, secondat de liderii politici ai zilei

Câteva mii de credincioşi au participat duminică, 10 iunie, la resfinţirea Bisericii Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte. Lăcaşul, cea mai mare necropolă domnească din ţară, a fost reabilitat recent, impunându-se astfel resfinţirea, potrivit Arhiepiscopiei Târgovişte.

Slujba a fost oficiată de Patriarhul Daniel, iar la eveniment au participat mai mulţi oficiali, printre care Călin Popescu Tăriceanu şi Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Dealu, care adăposteşte capul lui Mihai Viteazul, a resfinţită după 517 ani. Mănăstirea Dealu se află în localitatea Viforâta, comuna Aninoasa, în apropiere de Târgovişte.

“Cu o vechime de peste cinci secole, acest aşezământ monahal constituie un izvor expresiv al dăinuirii dreptei credinţe, a spiritualităţii şi al artei bisericeşti din spaţiul românesc, dar şi un reper important al identităţii şi unităţii noastre naţionale, din locul sacru care păstrează într-un chivot, cinstitul cap al domnitorului Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a provinciilor româneşti ”, a spus Patriarhul Daniel.
 

Pentru acest eveniment, toate bisericile din Târgovişte au fost închise, pentru ca preoţii să vină la Mănăstirea Dealu, însoţiţi de enoriaşi. 

Mănăstirea Dealu este cunoscută ca cea mai mare necropolă domnească din ţară. În partea dreaptă a necropolei este înmormântat capul domnitorului Mihai Viteazul (1592-1601), iar în stânga este mormântul domnitorului Radu cel Mare. 

Tot acolo sunt înhumaţi Vlad Dracul şi fiul său Nicolae, Vladislav al II-lea, Jupâniţa Caplea, Vlăduţ Voievod sau Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu, Radu Vodă Bădica, Vlad Înecatul şi  Pătraşcu Vodă cel Bun. Tot acolo s-a tipărit şi prima carte din spaţiul Românesc. Acolo s-au aşternut pe o foaie de hârtie primele cuvinte cu ajutorul tiparniţei. Totul se datorează călugărului sârb Macarie, care a fost adus în ţară de către domnitorul Radu cel Mare, pentru a consolida prestigiul Bisericii ca principal sprijin al statului.

Manifestarea religioasă s-a încheiat cu parada militară a Batalionului Brigăzii 30 gardă „Mihai Viteazul”.

Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte, este considerată vatra tipăriturilor din Ţara Românească. Acolo s-au aşternut pe o foaie de hârtie primele cuvinte cu ajutorul tiparniţei de pe teritoriul României. Totul se datorează călugărului sârb Macarie, care a fost adus în ţară de către domnitorul Radu cel Mare, pentru a consolida prestigiul Bisericii ca principal sprijin al statului.

Târgovişte a fost al patrulea centru tipografic de limbă slavonă după Veneţia, Cracovia şi Cetinje, şi primul în spaţiul sud-est european.

Călugărul Macarie s-a format ca meşter tipograf la Veneţia, unde tipărise deja cinci cărţi la Cetinje (Muntenegru), între anii 1493-1495. La Mănăstirea Dealu Macarie a instalat prima tiparniţă din ţările române, din ale cărei teascuri a ieşit, în 1508, prima carte, un Liturghier.

Macarie (cca 1450-1455, cca 1521), apucase deja să tipărească unele cărţi, primele de acest fel în limba slavonă – Octoihul (două părţi 1493 şi 1494), Psaltirea (1495) şi Molitvelnicul (1493 1495), dar condiţiile politice şi culturale neprielnice, precum şi relaţiile cu românii de peste Dunăre, au făcut ca, în 1507, respectivul călugăr să-şi afle adăpost la Mănăstirea Dealu, din mila lui Radu cel Mare, unde îşi începe munca migăloasă de scriere a primei cărţi pe teritoriul ţării noastre.