Unde ar putea fi localizată pădurea în care temutul Vlad Ţepeş îi trăgea în ţeapă pe duşmani şi pe răzvrătiţi

Victimele domnitorului Vlad Ţepeş, portretizate într-o schiţă modernă

Temutul domnitor valah Vlad Ţepeş, considerat de mulţi istorici unul dintre cei mai sângeroşi din istorie, a stârnit şi continuă să stârnească. Trasul în ţeapă i-a îngrozit pe mulţi dintre duşmanii din epocă ai lui Vlad Ţepeş şi, în egală măsură, pe conducătorii otomani.

Unul dintre misterele istorice legate de viaţa lui Vlad Ţepeş este legat de locul în care erau puse în aplicare tragerile în ţeapă care l-au făcut celebru. Pădurea de ţepe, care apare în legendele legate de domnitorul român, este un loc care cutremură, la gândul peisajului sinistru format din mii de victime ridicate în ţăruşi înalţi de câţiva metri.

Unde ar putea fi localizată pădurea de ţepe

Potrivit datelor istorice, în anul 1459 Ţepeş a refuzat să mai plătească tribut turcilor (10.000 galbeni anual), aşa că sultanul Mahomed al II-lea a venit cu oaste mare în Târgovişte, trei ani mai târziu. În lupta cu Mohamed al II-lea, Ţepeş a recurs la un spectacol care a băgat groaza în oştile otomane: o pădure de ţepe în care atârnau o mulţime de turci ucişi în înainte sau în timpul bătăliei. În faţa acestei privelişti turcii "s-au înspăimântat foarte tare", iar sultanul a recunoscut că "nu poate să ia ţara unui bărbat care face lucruri aşa de mari" şi care "ar fi vrednic de mai mult". 

Pădurea de ţepe ar putea fi chiar localizată chiar în localitatea Târgovişte, pe Calea Domnească.

“Această pădure ar putea fi localizată în faţa Cetăţii Târgovişte. Mahomed n-a putut să dea asaltul asupra cetăţii pentru că în faţa sa era o pădure de ţepe. 99% aici se afla pădurea. Cealaltă pădure de ţepe despre care vorbesc braşovenii e o aberaţie, nu a existat. Târgoviştea nu avea 50.000 de oameni atunci ca şi populaţie. Ei spun că Ţepeş a înconjurat cetatea cu aceste ţepe, nu că a existat o pădure de ţepe”, a declarat, pentru “Adevărul”, scriitorul târgoviştean Vasile Lupaşc.

Cu excepţia cronicilor turceşti, toate celelalte izvoare mărturisesc înfrângerea sultanului, care a fost silit "să se întoarcă în fugă spre Dunăre cu mari pierderi printre ai săi şi cu ruşinea de a fi dat dosul".

O altă posibilă locaţie a pădurii de ţepe ar fi comuna Ulmi, de astăzi, însă, scriitorul târgoviştean crede că acolo a avut loc doar celebrul “Atac de noapte”.

“La Ulmi eu cred că a fost atacul de noapte, pentru că turcii veneau din acea direcţie şi spuneau că şi-au pus tabăra de undeva de unde deja vedeau turnul. La Ulmia aproape sigur a fost atacul de noapte. Acolo s-a izbit cu turcii, dimineaţa la 4 şi apoi s-a retras la Târgovişte”, mai spune Lupaşc. 

MAHOMED A DAT ATACUL CU O OASTE DE 250.000 IENICERI

La 26 aprilie, sultanul Mahomed al II-lea, ofensat de înfrângerile suferite, dar şi din cauza pierderii tributului, în fruntea unei uriaşe armate (cronicarul grec Chalcocondil dă cifra, oarecum exagerată, de 250.000 de oameni), porneşte spre răzvrătitul Vlad Ţepeş, iar pe fluviu pătrunde, dinspre mare, o flotă imperială (25 de trireme şi 150 de alte nave de diferite tipuri) care incendiază Brăila. 

Vlad Ţepeş opune acestei forţe militare impresionante doar 39.000 de ostaşi. Disproporţia este evidentă şi dramatică, mai ales că, spre a apăra de otomani Chilia, pe braţul cu acelaşi nume, voievodul etaşează o parte din oastea cea mare a ţării. 

În mai, Vlad Ţepeş suprinde avangarda armatei otomane care a trecut Dunărea în dreptul Cetăţii Nicopole, comandată de marele vizir Mahomed-paşa, pe care o nimiceşte. La începutul lunii iunie, otomanii trec fluviul, dar domnitorul valah, neputându-I stăvili, îi hăituieşte cu lovituri iuţi, aplicând o veche tactică a domnitorilor români, devenită clasică, sultanul fiind, nu o dată, luat prin surprindere.  

    
ŢEPEŞ ŞI GRUPUL DE VITEJI

În lupta de la Turnu Măgurele, Vlad Ţepeş, realizând că nu poate obţine izbânda cu slabele sale forţe armate, se retrage strategic spre capitala ţării, Târgovişte, Mahomed reluându-şi invazia. Sultanul îşi ridică tabăra într-o margine a Târgoviştei. 

Vlad Ţepeş, deghizat în ienicer, însoţit de un detaşament de viteji, atacă tabăra în toiul nopţii, otomanii fiind cuprinşi de panică. Acest atac nocturn (16 iunie) al lui Ţepeş atrage atenţia Europei, care este uimită de curajul voievodului în faţa cuceritorului Constantinopolului.