Toate cartierele din Târgovişte vor purta numele voievozilor care au domnit în fosta Cetate de Scaun. În oraş încă există zone botezate de sovietici microraioane
0
Conform unui proiect promovat de un consilier local şi susţinut de Primăria Târgovişte, în viitorul apropiat se va renunţa la denumirea sovietică de microraioane, iar principalelele zone ale oraşului vor primi numele marilor voievozi munteni care au domnit în vechea Cetate de Scaun a Ţării Româneşti.
Proiectul a fost iniţiat de profesorul Honorius Moţoc, consillier local din partea PNL şi susţinut de Primăria Târgovişte. Iniţiatorul spune că vorba de un recurs la istorie, de revenire la normalitate într-o localitate în care au domnit unii dintre cei mai bravi voievozi ai Ţării Româneşti.
Redenumirea cartierelor din Târgovişte
În Europa apuseană şi centrală, numeroase elemente ale civilizaţiei medievale sunt considerate obiective turistice de prim rang. Palatele şi castelele, cetăţile şi vechile ziduri care înconjurau oraşele, catedralele dar şi numeroasele componente de arhitectură civilă dau culoare acestor aşezări, contribuind la prosperitatea lor economică prin afluenţa de turişti.
„În cazul României, la sud şi răsărit de Carpaţi, zestrea civilizaţiei medievale este cea mai bine reprezentată la Târgovişte. Pornind de la Curtea Domnească, un complex de arhitectură civilă, militară şi religioasă, trecând prin numeroasele biserici vechi, şi ele semn al credinţei noastre ortodoxe, continuând cu Şanţul Cetăţii ce încă păstrează amintirea rezistenţei împotriva năvălitorilor de orice neam şi multe altele care accentuează patina istorică, Târgoviştea excelează în vestigii ale civilizaţiei medievale. La Târgovişte au avu reşedinţa cei mai de seamă voievozi ai Ţării Româneşti. Nu întâmplător, Ion Ghica spunea că de Târgovişte sunt legate numele „ilustre” ale istoriei noastre, fixând şi reperele cronologice în sensul „de la Mircea cel Bătrân la Tudor Vladimirescu”, a precizat profesorul Honorius Moţoc.
După 1990, în cele mai multe oraşe ale ţării, s-a renunţat la denumirea de raion ca subdiviziune a unui oraş.
Termenul de raion, de origine rusă, răspândit în perioada sovietică şi impus ţărilor satelite Uniunii Sovietice, a ajuns şi în România, ca model de organizare, de la Moscova.
Cum se vor numi cartierele Târgoviştei:
- Microraionul 3 şi Microraionul 2, delimitate de Şanţul Cetăţii care le mărgineşte, vor purta denumirea de Cartierul Matei Basarab.
Şanţul Cetăţii a fost ridicat de către Matei Basarab, în prima jumătate a sec. XVII. În centrul cartierului se află Şcoala Gimnazială Matei Basarab. Matei Basarab (1632 1654) este domnitorul cu cea mai amplă activitate culturală. A ridicat şi a refăcut 46 de biserici şi mânăstiri în Ţara Românească, în Transilvania, la sud de Dunăre dar şi la Muntele Athos. La Târgovişte s a desfăşurat o intensă activitate tipografică. Domnitorul a înţeles că reşedinţa de la Târgovişte este cea mai potrivită scopurilor sale politice.
- Microraionul 4 va fi denumit Cartierul Radu cel Mare. Strada Radu cel Mare împarte întreaga zonă în două. În mijlocul cartierului se află Şcoala Gimnazială Radu cel Mare.
Radu cel Mare (1495 1508) este numit altfel pentru sprijinul dar culturii şi Bisericii Ortodoxe. A ridicat Mânăstirea Dealu (1500 1501), iar din acest complex monahal, biserica este un desăvârşit monument de arhitectură veche. Are meritul de a fi adus tiparul în Ţara Românească, ceea ce a permis producerea primelor tipărituri religioase slavone în spaţiul românesc.
- Microraionul 5 să poarte denumirea Constantin Brâncoveanu. Este mărginit de Strada Constantin Brâncoveanu, veche arteră a oraşului Târgovişte.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688 1714) reprezintă ultima perioadă de înflorire economică şi culturală a Târgoviştei voievodale. Brâncoveanu rămâne în memoria românilor ca un martir al neamului şi al credinţei ortodoxe. A refăcut ansamblul Curţii Domneşti şi a reparat mai multe biserici din Târgovişte. În timpul acestuia s a pictat Biserica Mare Domnească. A ridicat importante construcţii religioase şi civile, amintind în acest sens Palatele de la Mogoşoaia şi Potlogi, care pun bazele stilului brâncovenesc.
- Microraionul 6 va purta numele lui Tudor Vladimirescu. Strada care străbate întreaga zonă este strada Tudor Vladimirescu. Troiţa ridicată în memoria lui Tudor Vladimirescu se află la intersecţia străzilor Câmpulung şi Tudor Vladimirescu.
Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, este eroul redeşteptării noastre naţionale. Este cel care „a îmbrăcat cămaşa morţii”, după propria exprimare, în momentul în care s a angajat în lupta pentru drepturile românilor, cu menţiunea că locul unde este troiţa nu este locul unde a fost ucis Tudor Vladimirescu, acesta a fost asasinat din ordinul lui Alexandru Ipsilanti în curtea Mitropoliei. După revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, regimul fanariot a dispărut, iar Moldova şi Ţara Românească se îndreaptă spre modernizare.
- Zona centrală, prin care înţelegem străzile din faţa Curţii Domneşti, de la strada Constantin Brâncoveanu până la Şcoala Ioan Alexandru Brătescu Voineşti, mergând până la Casa Sindicatelor şi Piaţa Mihai Viteazul, va purta denumirea Mircea cel Bătrân.
Cuprinde Curtea Domnească, Centrul Vechi, Mânăstirea Stelea, Primăria, Catedrala Mitropoliei, ca să enumerăm vechile repere din hărţile de acum 100 de ani. Tot aici este cuprins şi Centrul Nou, înţelegând sediul politico administrativ judeţean, instituţiile bancare, hoteluri şi restaurante, dar şi blocuri de locuit cu o arhitectură interesantă. Mircea cel Bătrân (1386 - 1418) este primul unificator al pământurilor româneşti. Are meritul de a fi mutat reşedinţa domnească de la Argeş la Târgovişte.
Noua capitală era situată pe principalul drum comercial de la Braşov la Dunăre şi oferea o poziţie strategică deosebită în faţa înaintării otomane. Aici ridică prima fortificaţie de tip urban de la sud de Carpaţi. Este un campion al luptei antiotomane, Ţara Românească era un important factor de putere în zonă. Încheie un tratat de alianţă cu regele Ungariei – Sigismund de Luxemburg – în condiţii de egalitate. Participă la numeroase războaie antiotomane. Se ocupă de organizarea administrativă a Ţării Româneşti şi de stimularea vieţii economice.
- Microraionul 8 şi Microraionul 9 formează un singur cartier, pe care autorităţile îl vor numi Mihai Viteazul. În centrul cartierului se află Şcoala Gimnazială Mihai Viteazul. Mihai Viteazul (1593 1601) este cea mai de seamă personalitate a istoriei noastre medievale. Oraşul Târgovişte are un rol foarte important în politica lui Mihai Viteazul. După victoria acestuia de la Călugăreni (13/23 august 1595) ţara este ocupată de turci, inclusiv Bucureştiul şi Târgoviştea.
Mihai Viteazul se retrage în nord pentru a întâmpina armata transilvăneană care venea în ajutor. Împreună cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei şi Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, domnul muntean declanşează lupta pentru eliberarea Târgoviştei la începutul lunii octombrie, 1595. Eliberează Târgoviştea şi Bucureştiul şi îi alungă pe turci dincolo de Dunăre. Rămas la Târgovişte, va iniţia de aici politica antiotomană şi în 1598 încheie la Mânăstirea Dealu un tratat de alianţă cu Imperiul Habsburgic. Din Târgovişte pornesc planurile voievodului Mihai de unire a ţărilor române. Prima unire politică sub sceptrul lui Mihai Viteazul va rămâne în conştiinţa tuturor românilor, mobilizând generaţiile următoare pentru acest obiectiv.
Tot la Târgovişte, la Mânăstirea Dealu, se află relicva sfântă a neamului românesc – capul marelui voievod – iar prin aceasta Mânăstirea Dealu rămâne un loc de pelerinaj pentru toţi românii.
- Pentru Microraionul 11 se va numi Vlad Ţepeş. Cât priveşte domnitorul Vlad Ţepeş (1456 1462), suntem între opţiunea pentru mitul Dracula, sau Vlad Ţepeş, domnul sever şi drept, demn, un viteaz apărător al ţării, al creştinătăţii, dar şi cu regretul exceselor săvârşite.
Oricum, de la el avem vechiul simbol al oraşului nostru – Turnul Chindiei. Referitor la celebra pedeapsă a tragerii în ţeapă, o justificăm cu ceea ce a declarat însuşi voievodul: „Sunt vinovat numai de moartea primului. Ceilalţi ştiau ce îi aşteaptă”.
- Microraionul 12 va purta denumirea Petru Cercel. Este delimitat în direcţia centurii oraşului de strada Petru Cerce. Petru Cercel (1583 1585) a avut o domnie de scurtă durată dar importantă prin realizări. Acesta devine domn prin sprijinul regelui Franţei, Henric III şi tot după modelul francez, purta un cercel în ureche, de unde şi numele de Cercel.
Om de vastă cultură, adevărat poliglot, un veritabil spirit renascentist, ridică la Curtea Domnească un Palat cu o realizare tehnică deosebită, din care se putea intra direct în Biserica Mare Domnească, de asemenea o ctitorie remarcabilă a domnitorului. A înfiinţat o turnătorie de tunuri. Faptul că stabilise reşedinţa la Târgovişte, aproape de Transilvania, îi nemulţumeşte pe turci. Oraşul se dezvoltă şi prin faptul că boierii ridică locuinţe mai mari, după modelul construcţiilor voievodale.
Se încarcă comentariile...
