Toate cartierele din T├órgovi┼čte vor purta numele voievozilor care au domnit ├«n fosta Cetate de Scaun. ├Än ora┼č ├«nc─â exist─â zone botezate de sovietici microraioane

0
0
voievozi tgv

Conform unui proiect promovat de un consilier local ┼či sus┼úinut de Prim─âria T├órgovi┼čte, ├«n viitorul apropiat se va renun┼úa la denumirea sovietic─â de microraioane, iar principalelele zone ale ora┼čului vor primi numele marilor voievozi munteni care au domnit ├«n vechea Cetate de Scaun a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti.

Proiectul a fost ini┼úiat de profesorul Honorius Mo┼úoc, consillier local din partea PNL ┼či sus┼úinut de Prim─âria T├órgovi┼čte. Ini┼úiatorul spune c─â vorba de un recurs la istorie, de revenire la normalitate ├«ntr-o localitate ├«n care au domnit unii dintre cei mai bravi voievozi ai ┼ó─ârii Rom├óne┼čti.

Redenumirea cartierelor din T├órgovi┼čte

├Än Europa apusean─â ┼či central─â, numeroase elemente ale civiliza┼úiei medievale sunt considerate obiective turistice de prim rang. Palatele ┼či castelele, cet─â┼úile ┼či vechile ziduri care ├«nconjurau ora┼čele, catedralele dar ┼či numeroasele componente de arhitectur─â civil─â dau culoare acestor a┼čez─âri, contribuind la prosperitatea lor economic─â prin afluen┼úa de turi┼čti.

ÔÇ×├Än cazul Rom├óniei, la sud ┼či r─âs─ârit de Carpa┼úi, zestrea civiliza┼úiei medievale este cea mai bine reprezentat─â la T├órgovi┼čte. Pornind de la Curtea Domneasc─â, un complex de arhitectur─â civil─â, militar─â ┼či religioas─â, trec├ónd prin numeroasele biserici vechi, ┼či ele semn al credin┼úei noastre ortodoxe, continu├ónd cu ┼×an┼úul Cet─â┼úii ce ├«nc─â p─âstreaz─â amintirea rezisten┼úei ├«mpotriva n─âv─âlitorilor de orice neam ┼či multe altele care accentueaz─â patina istoric─â, T├órgovi┼čtea exceleaz─â ├«n vestigii ale civiliza┼úiei medievale. La T├órgovi┼čte au avu re┼čedin┼úa cei mai de seam─â voievozi ai ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Nu ├«nt├ómpl─âtor, Ion Ghica spunea c─â de T├órgovi┼čte sunt legate numele ÔÇ×ilustreÔÇŁ ale istoriei noastre, fix├ónd ┼či reperele cronologice ├«n sensul ÔÇ×de la Mircea cel B─âtr├ón la Tudor VladimirescuÔÇŁ, a precizat profesorul Honorius Mo┼úoc.

Dup─â 1990, ├«n cele mai multe ora┼če ale ┼ú─ârii, s-a renun┼úat la denumirea de raion ca subdiviziune a unui ora┼č.

Termenul de raion, de origine rus─â, r─âsp├óndit ├«n perioada sovietic─â ┼či impus ┼ú─ârilor satelite Uniunii Sovietice, a ajuns ┼či ├«n Rom├ónia, ca model de organizare, de la Moscova.┬á

Cum se vor numi cartierele T├órgovi┼čtei:

- Microraionul 3 ┼či Microraionul 2, delimitate de ┼×an┼úul Cet─â┼úii care le m─ârgine┼čte, vor purta denumirea de Cartierul Matei Basarab.

Imagine indisponibil─â

┼×an┼úul Cet─â┼úii a fost ridicat de c─âtre Matei Basarab, ├«n prima jum─âtate a sec. XVII. ├Än centrul cartierului se afl─â ┼×coala Gimnazial─â Matei Basarab. Matei Basarab (1632 1654) este domnitorul cu cea mai ampl─â activitate cultural─â. A ridicat ┼či a ref─âcut 46 de biserici ┼či m├ón─âstiri ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, ├«n Transilvania, la sud de Dun─âre dar ┼či la Muntele Athos. La T├órgovi┼čte s a desf─â┼čurat o intens─â activitate tipografic─â. Domnitorul a ├«n┼úeles c─â re┼čedin┼úa de la T├órgovi┼čte este cea mai potrivit─â scopurilor sale politice.┬á

- Microraionul 4 va fi denumit Cartierul Radu cel Mare. Strada Radu cel Mare ├«mparte ├«ntreaga zon─â ├«n dou─â. ├Än mijlocul cartierului se afl─â ┼×coala Gimnazial─â Radu cel Mare.

Imagine indisponibil─â

Radu cel Mare (1495 1508) este numit altfel pentru sprijinul dar culturii ┼či Bisericii Ortodoxe. A ridicat M├ón─âstirea Dealu (1500 1501), iar din acest complex monahal, biserica este un des─âv├ór┼čit monument de arhitectur─â veche. Are meritul de a fi adus tiparul ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, ceea ce a permis producerea primelor tip─ârituri religioase slavone ├«n spa┼úiul rom├ónesc.

- Microraionul 5 s─â poarte denumirea Constantin Br├óncoveanu. Este m─ârginit de Strada Constantin Br├óncoveanu, veche arter─â a ora┼čului T├órgovi┼čte.

Imagine indisponibil─â

Domnia lui Constantin Br├óncoveanu (1688 1714) reprezint─â ultima perioad─â de ├«nflorire economic─â ┼či cultural─â a T├órgovi┼čtei voievodale. Br├óncoveanu r─âm├óne ├«n memoria rom├ónilor ca un martir al neamului ┼či al credin┼úei ortodoxe. A ref─âcut ansamblul Cur┼úii Domne┼čti ┼či a reparat mai multe biserici din T├órgovi┼čte. ├Än timpul acestuia s a pictat Biserica Mare Domneasc─â. A ridicat importante construc┼úii religioase ┼či civile, amintind ├«n acest sens Palatele de la Mogo┼čoaia ┼či Potlogi, care pun bazele stilului br├óncovenesc.

- Microraionul 6 va purta numele lui Tudor Vladimirescu. Strada care str─âbate ├«ntreaga zon─â este strada Tudor Vladimirescu. Troi┼úa ridicat─â ├«n memoria lui Tudor Vladimirescu se afl─â la intersec┼úia str─âzilor C├ómpulung ┼či Tudor Vladimirescu.

tudor vladimirescu FOTO historia.ro
Imagini pentru domnitorul Tudor Vladimirescu adevarul

Tudor Vladimirescu, conduc─âtorul Revolu┼úiei de la 1821, este eroul rede┼čtept─ârii noastre na┼úionale. Este cel care ÔÇ×a ├«mbr─âcat c─âma┼ča mor┼úiiÔÇŁ, dup─â propria exprimare, ├«n momentul ├«n care s a angajat ├«n lupta pentru drepturile rom├ónilor, cu men┼úiunea c─â locul unde este troi┼úa nu este locul unde a fost ucis Tudor Vladimirescu, acesta a fost asasinat din ordinul lui Alexandru Ipsilanti ├«n curtea Mitropoliei. Dup─â revolu┼úia condus─â de Tudor Vladimirescu, regimul fanariot a disp─ârut, iar Moldova ┼či ┼óara Rom├óneasc─â se ├«ndreapt─â spre modernizare.

- Zona central─â, prin care ├«n┼úelegem str─âzile din fa┼úa Cur┼úii Domne┼čti, de la strada Constantin Br├óncoveanu p├ón─â la ┼×coala Ioan Alexandru Br─âtescu Voine┼čti, merg├ónd p├ón─â la Casa Sindicatelor ┼či Pia┼úa Mihai Viteazul, va purta denumirea Mircea cel B─âtr├ón.

Imagine indisponibil─â

Cuprinde Curtea Domneasc─â, Centrul Vechi, M├ón─âstirea Stelea, Prim─âria, Catedrala Mitropoliei, ca s─â enumer─âm vechile repere din h─âr┼úile de acum 100 de ani. Tot aici este cuprins ┼či Centrul Nou, ├«n┼úeleg├ónd sediul politico administrativ jude┼úean, institu┼úiile bancare, hoteluri ┼či restaurante, dar ┼či blocuri de locuit cu o arhitectur─â interesant─â. Mircea cel B─âtr├ón (1386 - 1418) este primul unificator al p─âm├ónturilor rom├óne┼čti. Are meritul de a fi mutat re┼čedin┼úa domneasc─â de la Arge┼č la T├órgovi┼čte.┬á

Noua capital─â era situat─â pe principalul drum comercial de la Bra┼čov la Dun─âre ┼či oferea o pozi┼úie strategic─â deosebit─â ├«n fa┼úa ├«naint─ârii otomane. Aici ridic─â prima fortifica┼úie de tip urban de la sud de Carpa┼úi. Este un campion al luptei antiotomane, ┼óara Rom├óneasc─â era un important factor de putere ├«n zon─â. ├Äncheie un tratat de alian┼ú─â cu regele Ungariei ÔÇô Sigismund de Luxemburg ÔÇô ├«n condi┼úii de egalitate. Particip─â la numeroase r─âzboaie antiotomane. Se ocup─â de organizarea administrativ─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti ┼či de stimularea vie┼úii economice.

- Microraionul 8 ┼či Microraionul 9 formeaz─â un singur cartier, pe care autorit─â┼úile ├«l vor numi Mihai Viteazul. ├Än centrul cartierului se afl─â ┼×coala Gimnazial─â Mihai Viteazul. Mihai Viteazul (1593 1601) este cea mai de seam─â personalitate a istoriei noastre medievale. Ora┼čul T├órgovi┼čte are un rol foarte important ├«n politica lui Mihai Viteazul. Dup─â victoria acestuia de la C─âlug─âreni (13/23 august 1595) ┼úara este ocupat─â de turci, inclusiv Bucure┼čtiul ┼či T├órgovi┼čtea.

mihai viteazul
Imagini pentru domnitorul Mihai Viteazul adevarul

Mihai Viteazul se retrage ├«n nord pentru a ├«nt├ómpina armata transilv─ânean─â care venea ├«n ajutor. ├Ämpreun─â cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei ┼či ┼×tefan R─âzvan, domnul Moldovei, domnul muntean declan┼čeaz─â lupta pentru eliberarea T├órgovi┼čtei la ├«nceputul lunii octombrie, 1595. Elibereaz─â T├órgovi┼čtea ┼či Bucure┼čtiul ┼či ├«i alung─â pe turci dincolo de Dun─âre. R─âmas la T├órgovi┼čte, va ini┼úia de aici politica antiotoman─â ┼či ├«n 1598 ├«ncheie la M├ón─âstirea Dealu un tratat de alian┼ú─â cu Imperiul Habsburgic. Din T├órgovi┼čte pornesc planurile voievodului Mihai de unire a ┼ú─ârilor rom├óne. Prima unire politic─â sub sceptrul lui Mihai Viteazul va r─âm├óne ├«n con┼čtiin┼úa tuturor rom├ónilor, mobiliz├ónd genera┼úiile urm─âtoare pentru acest obiectiv.

Tot la T├órgovi┼čte, la M├ón─âstirea Dealu, se afl─â relicva sf├ónt─â a neamului rom├ónesc ÔÇô capul marelui voievod ÔÇô iar prin aceasta M├ón─âstirea Dealu r─âm├óne un loc de pelerinaj pentru to┼úi rom├ónii.

- Pentru Microraionul 11 se va numi Vlad ┼óepe┼č. C├ót prive┼čte domnitorul Vlad ┼óepe┼č (1456 1462), suntem ├«ntre op┼úiunea pentru mitul Dracula, sau Vlad ┼óepe┼č, domnul sever ┼či drept, demn, un viteaz ap─âr─âtor al ┼ú─ârii, al cre┼čtin─ât─â┼úii, dar ┼či cu regretul exceselor s─âv├ór┼čite.

Imagine indisponibil─â

Oricum, de la el avem vechiul simbol al ora┼čului nostru ÔÇô Turnul Chindiei. Referitor la celebra pedeaps─â a tragerii ├«n ┼úeap─â, o justific─âm cu ceea ce a declarat ├«nsu┼či voievodul: ÔÇ×Sunt vinovat numai de moartea primului. Ceilal┼úi ┼čtiau ce ├«i a┼čteapt─âÔÇŁ.

- Microraionul 12 va purta denumirea Petru Cercel. Este delimitat ├«n direc┼úia centurii ora┼čului de strada Petru Cerce.┬á Petru Cercel (1583 1585) a avut o domnie de scurt─â durat─â dar important─â prin realiz─âri. Acesta devine domn prin sprijinul regelui Fran┼úei, Henric III ┼či tot dup─â modelul francez, purta un cercel ├«n ureche, de unde ┼či numele de Cercel.

petru cercel
Imagini pentru domnitorul Petru Cercel adevarul

Om de vast─â cultur─â, adev─ârat poliglot, un veritabil spirit renascentist, ridic─â la Curtea Domneasc─â un Palat cu o realizare tehnic─â deosebit─â, din care se putea intra direct ├«n Biserica Mare Domneasc─â, de asemenea o ctitorie remarcabil─â a domnitorului. A ├«nfiin┼úat o turn─âtorie de tunuri. Faptul c─â stabilise re┼čedin┼úa la T├órgovi┼čte, aproape de Transilvania, ├«i nemul┼úume┼čte pe turci. Ora┼čul se dezvolt─â ┼či prin faptul c─â boierii ridic─â locuin┼úe mai mari, dup─â modelul construc┼úiilor voievodale.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite