Sute de angajaţi disponibilizaţi la Uzina Mecanică Mija. Sindicaliştii vorbesc despre „ordine de sus“ pentru dispariţia industriei româneşti de armament

Aproape jumătate din cei 700 de salariaţi ai Uziunei Mecanice Mija, specializată în producţia de proiectile şi grenade de mână, dar şi subansamble auto din fontă şi oţel, au fost disponibilizaţi în ultimele luni. Sindicaliştii vorbesc despre lipsa reală de contracte pentru producţia de armament, dar acuză şi o sabotare din interior a industrie de profil din România.

Secretarul naţional pe probleme din industria de apărare din cadrul Sindicatului „Solidaritatea Metal”, Constantin Bucuroiu, a declarat pentru „Adevărul” că nu s-ar fi ajuns la concedieri dacă Guvernul ar fi modificat HG 1740/2005, în care se spune că atunci când Armata are de vândut produse declasificate, prioritate au firmele străine. 

„În loc să le cumpărăm noi, să facem profit, să ne câştigăm salariile, le cumpără bulgarii. Facem totul pentru alţii, nu facem nimic pentru noi. Mija putea să beneficieze de un sprijin din partea statului. Există o HG 1740/2005 care spune că atunci când armata dispune de produse declasate de graul I, II, III şi IV, cei care au prioritate în cazul unei licitaţii sunt firmele din străinătate, chiar dacă o firmă românească oferă acelaşi preţ. Din armamentul respectiv se poate recupera ceea ce nu poate fi afectat. Înlocuiesc partea de explozibil şi produsul e ca şi nou. Costurile sunt mai mici, ei pot vinde mai ieftin şi atunci intră mult mai uşor pe piaţă. La noi s-a încercat modificarea acestei hotărâri, dar nu am reuşit să trecem de Ministerul Justiţiei cu chestia asta. Este halucinant să nu îl putem ajuta pe al nostru. Industria de apărare românească, din ordine de anumite nivele, trebuia să dispară”, a spus acesta. 

Din sepctembrie 2018 şi până în prezent numărul de salariaţi s-a diminuat cu 300 şi ar mai putea urma încă 100. Unii au fost disponibilizaţi iar alţii, care aveau contracte pe perioadă determinată, nu au mai fost ţinuţi în firmă. 

„Au avut comenzi bune acolo şi au ajuns ca în 2017 să aibă 700 de salariaţi, dintre care vreo 300 şi ceva pe perioadă determinată. Datorită faptului că un contract cu o firmă din SUA s-a oprit din motive care nu au depins de români, au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre salariaţi. S-a renunţat în primă fază la cei angajaţi pe perioadă determinată, de un an, care au fost vreo 150. În a doua fază s-a renunţat la alte câteva zeci. Este un lucru foarte dureros”, spune Constantin Bucuroiu, secretar naţional pe probleme din industria de apărare în cadrul Sindicatului „Solidaritatea Metal”, mai precizat Constantin Bucuroiu.

Uzina Mecanică Mija

Potrivit wikipedia.org, fabrica de la Mija a fost înfiinţată în anul 1938, sub numele de Întreprinderea Română Mecanică şi Chimică Mija, ca societate pe acţiuni, cu scopul de a produce bombe de aviaţie şi încărcătoare pentru mitraliere de avion. Unul din fondatori a fost cunoscutul savant Elie Carafoli.

Până in 1989, la Mija se produceau grenade de mână ofensive şi defensive, bombe de aviaţie, rachete antitanc, mitraliere cu două şi patru ţevi, proiectile reactive, cutii de viteze pentru transportoare blindate, dar şi alte piese de mici sau mai mari dimensiuni. 

Uzina era utilată cu maşini de prelucrat cu comandă numerică, maşini produse în Germania, Elveţia, Japonia. 

În 1991, întreprinderea a intrat în componenţa nou-înfiinţatei Regii Autonome de Tehnică Militară (RATMIL RA), unitate aflată în subordinea Ministerului Industriilor. 

Din acel an, volumul comenzilor de tehnică militară a scăzut astfel încât uzina s-a văzut nevoită să se reorienteze spre producţia civilă. În anul 2002, fabrica producea, pe lângă armament, cutii de viteze şi maşini agricole.