Mor cu dreptatea în mâna. Bătrâni rămaşi fără teren în perioada comunistă, bătaia de joc a autorităţilor de 23 de ani încoace

Moştenitori ai terenurilor preluate în mod abuziv în perioada comunistă, sunt plimbaţi de la Primăria Târgovişte la Prefectura Dâmboviţa. Vorbim de proprietari care au obţinut hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în instanţă dar care nu şi-au intrat în drept.

Retrocedarea terenurilor preluate abuziv de regimul comunist în perioda martie 1945 – decembrie 1989 a constituit, încă de la apariţia legii fondului funciar nr. 18 în 1991, o problemă care a dat bătăi de cap atât persoanelor îndreptăţite, cât şi autorităţilor. 

În încercarea de a veni ca o reparaţie morală pentru familiile celor cărora li s-au confiscat în mod abuziv terenurile proprietate privată deţinute, toate legile care au vizat retrocedările, fie prin restituire în natură, fie prin despăgubiri nu au făcut decât să creeze cadrul propice pentru a facilita îmbogăţirea „băieţilor deştepţi”. 

Între timp, adevăraţii moştenitori, unii dintre ei ajunşi la vârste venerabile, sunt plimbaţi pe la uşile instituţiilor sau le este restricţionat accesul la informaţii care îi privesc în mod direct. 

Profitând de lipsa cunoştinţelor legislative, de hăţişul legislativ, de lipsa resurselor, mai ales financiare, de vârstă înaintată a persoanelor îndreptăţite, pe de o parte şi de poziţia pe care o ocupă, pe de altă parte, funcţionarii publici din Dâmboviţa, numiţi sau aleşi, în loc să fie un sprijin real şi să aplice legea corespunzător, se comportă abuziv, uneori chiar „substituindu-se” instanţelor judecătoreşti. 

Justiţie doar pe hârtie. 23 de ani de „tăcere” din partea autorităţilor

În cazul unui bătrân din Târgovişte, în vârstă de 83 de ani a cărui familie a deţinut în Municipiul Târgovişte o suprafaţă de aproximativ două hectare. Instanţele, în baza actelor prezentate, prin două hotărâri judecătoreşti, una în 1993 (legea 18/1991) şi cealalată în 2011 (legea 10/2001) i-au recunoscut dreptul de proprietate pentru o suprafaţă totală de 13.128 mp. 

Până în prezent, autorităţile publice locale au înţeles să execute parţial hotărârea judecătorească din 1993. Astfel, din 9.900 mp pentru care a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate, autorităţile i-au eliberat titlu de proprietate doar pentru suprafaţă de 5.500 mp. Pentru diferenţa de 4.400 mp, bătrânul încă aşteaptă ca legea să fie aplicată (deşi de la emiterea hotărârii au fost în vigoare mai multe legi care ar fi trebuit să soluţioneze dosarele de retrocedare), în ciuda faptului că a făcut nenumărate demersuri atât verbal, cât şi scris. 

De asemenea, pentru suprafaţa de teren de 3.228 mp, reprezentând diferenţa de la 9.900 mp la 13.128 mp pentru care i s-a recunoscut dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească emisă în baza legii 10/2001 în anul 2011, Mihăilescu Ion nu a avut altă soluţie decât să aştepte intrarea în vigoare a legii noi, elaborată la solicitarea Curţii Europene a Drepturilor Omului. 

Având în vedere faptul că în executarea hotărârii judecătoreşti din 1993, familia s-a lovit permanent de refuzul autorităţii publice locale, Mihăilescu Ion a solicitat transmiterea dosarelor de retrocedare către Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor. 

“Am sperat că acestea vor avea parte de o soluţionare echitabilă şi cu celeritate, având în vedere vârstă înaintată a tatălui meu, precum şi starea să de sănătate, pe de-o parte, iar pe de altă parte datorită faptului că legislaţia în vigoare la momentul solicitării transmiterii dosarului de 4.400 mp permitea tranzacţionarea drepturilor litigioase. Măcar în acest mod tatăl meu ar fi putut să beneficieze de o mică parte din drepturile care i se cuveneau cât timp mai este în viaţă.”, spune fiinca proprietarului, Simona Mihăilescu. 

În acceaşi situaţie se află şi Elena David, care în curand urmează să împlinească 90 de ani şi care asteaptă din 2013 soluţionarea dosarului la nivel local în urma returnării, conform legii 165/2013, după ce timp de 10 ani dosarul a zăcut în arhiva A.N.R.P., fără să se facă vreun demers în vederea soluţionării acestuia.

Legea 165 şi restituirea în natură 

Legea 165/2013 a schimbat, însă, modalitatea de soluţionare a acestor dosare - esenta acestei legi fiind restiturea in natura - impunând ca principiu de baza restituirea în natură, aceasta fiind modalitatea pentru care legea a impus termenele de soluţionare cele mai scurte. 

Returnând dosarele la Primaria din Târgovişte, atat Ion Mihăilescu, cat si David Elena aveau să se lovească de aceleaşi uşi ca în ultimii 23 de ani, respectiv 10 ani. 

Încă din 2013, Mihăilescu Ion şi David Elena au făcut nenumărate solicitări atât către Comisia Locală responsabilă cu aplicarea legii 165/2013, cât şi către Comisia Judeţeană, prin care au solicitat aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare pentru finalizarea dosarelor de retrocedare.

“Adresele tatalui meu s-au lovit de răspunsuri evazive şi transmise cu întârziere. În timp ce alte persoane, atât din judeţul Dâmboviţa, cât şi din ţară au beneficiat de o aplicare corectă a legii, tatăl meu este în continuare plimbat de la o instituţie la altă, iar autorităţile publice locale şi judeţene îi transmit răspunsuri din care reiese că, în cazul său, interpretarea legii este strict la latitudinea acestora, făcându-i o singură oferta pentru un singur dosar, fără respectarea principiului echităţii, a principiului transparenţei stabilirii măsurilor reparatorii şi a ordinii de atribuire, stabilite prin lege”, a declarat Simona Mihăilescu, fiica lui Ion Mihăilescu. 

Doar 26 de zile în care mai pot face ceva

Termenul prorogat deja pentru finalizarea punerilor în posesie şi emiterea titlurilor de proprietate va expiră la 31.12.2016. 

“Până în prezent autorităţile publice locale şi judeţene, în cazul celor 3 dosare returnate de la A.N.R.P. în vederea restituirii în natură, nu au respectat nicio obligaţie prevăzută de lege şi nu au întreprins nicio acţiune pentru a pune în executare hotărârile judecătoreşti, deşi termenele şi etapele de soluţionare erau foarte clar menţionate în Legea 165/2013. Deşi termenul pentru finalizarea punerilor în posesie a fost prorogat tocmai pentru ca persoanele îndreptăţite să beneficieze de aceleaşi drepturi la restituirea în natură şi având în vedere că nici la notificările depuse, autorităţile nu au întreprins nimic, ne întrebăm cum se vor soluţiona acestea şi cât timp va mai trebui să treacă până când vom putea beneficia de drepturile de proprietate care ni se cuvin. Asta în cazul în care nu vom muri cu dreptatea în mâna, graţie autorităţilor publice care ar fi trebuit să ne sprijine şi să ne apere”, mai spune moştenitoarea familiei Mihăilescu.

Proprietarii nu au fost ofertaţi, conform legii

Deşi familiile au solicitat prin nenumărate adrese la Primăria Târgovişte şi la Comisia Judeţeană respectarea hotărârilor judecătoreşti prin atribuirea de teren în echivalent, întrucât pe vechile amplasamente s-au construit blocuri, parcări şi spaţii de joacă, nici până astăzi nu au primit, conform legii, oferte de teren cu respectarea grilei notariale aplicabile si a ordinii de atribuire.

„Deşi apariţia legii 165 a fost impusă de Uniunea Europeană tocmai pentru a se finaliza procesul de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, în continuare, prin rolul inactiv li nepasare, autorităţile publice locale încalcă principiile de bază impuse de legea 165, respectiv principiul prevalenţei în natură, principiul echităţii, principiul transparenţei procesului de stabilire a măsurilor reparatorii”, mai spun moştenitorii de drept.

REACŢIA AUTORITĂŢILOR LA ACEAST CAZ

Între timp, autorităţile nu reuşesc să identifice suprafeţele pe care ar trebui să le acorde ca despăgubire pentru că pe terenurile ocupate abuziv s-au construit între timp clădiri, parcări şi altele.

Potrivit Prefecturii Damboviţa, la sediul instituţiei au avut loc mai multe întâlniri cu primarii, în care au fost luate în discuţie dificultăţile întâmpinate cu ocazia inventarierii terenurilor agricole şi forestiere de către comisiile locale de inventariere. 

La această oră, potrivit Prefecturii, mai sunt de soluţionat 4.527 de cereri urmare cărora s-a stabilit reconstituirea dreptului de poprietate pentru terenuri arabile şi terenuri cu vegetaţie forestieră şi 746 de cereri pentru care s-a stabilit acordarea de despăgubiri ( 3 dintre acestea fac parte din dosarele care au fost transmise la ANRP iar persoanele îndreptăţite au optat pentru returnarea lor la comisiile locale de fond funciar în temeiul art 42 din legea nr 165/2013 şi al Legii nr 368/2013).

Pentru finalizarea retrocedărilor  este necesară  suprafaţa de 7.161,63 ha. (nu sunt cuprinse şi terenurile asupra cărora sunt efectuate puneri în posesie.) 

În prezent, potrivit Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dâmboviţa, în judeţ a fost încheiată inventarierea terenurilor în 88 de UAT-uri, din 89.  Până la această dată au fost emise 149.140 de titluri de proprietate pe o suprafaţă de 236.527 de hectare.

De celaltă parte, Primăria Târgovişte spune că a identificat o suprafaţă de 168 de ha a cărui regim juridic ar trebui schimbat din domeniul public al statului în domeniul privat şi includerea în rezerva retrocedabilă. Chiar şi aşa, conform indrumarilor A.N.R.P. „ in situatia refuzului, singura posibilitate ramane aceea a punerii in posesie pe terenuri care se vor prelua de la Agentia Domeniilor Statului, n conditiile art. 12, al. 1, lit. b si ce din Legea 165/2013.”

Administraţia locala mai spune că până în prezent nu s-a retrocedat nicio suprafaţă de teren şi nu s-a emis niciun titlu de proprietate persoanelor îndreptăţite la restituire conform legii 165/2013. În evidenţa Comisiei Locale pentru Stabilirea dreptului de Proprietate asurpa Terenurilor Târgovişte sunt înregistrate 107 dosare.

Comisia Locală a solicitat autorităţilor competente prin adresa nr. 32.688 din 14.12.2015, înregistrată la Instituţia Prefectului sub nr. 10.225  din 15.12.2015, începerea demersurilor necesare pentru schimbarea regimului jurudic.

Guvernul a amânat până la data de 1 ianuarie 2017 termenul până la care comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire a terenurilor confiscate de regimul comunist, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate.

Mostenitorii inca mai spera in aplicarea corecta a legii si spun că nu vor renunţa la dreptul lor. De altfel, avocatul familiei Mihăilescu a înaintat mai multe adrese şi solicitări instituţiilor abilitate să rezolve astfel de cazuri şi îi va chema în instanţă pe cei responsabili de punerea în aplicare a deciziilor instanţei.