Comisia Europeană ia măsuri decisive împotriva drogurilor legale

Sistemul actual, înfiinţat în 2005, pentru detectarea şi interzicerea acestor noi droguri nu mai este adaptat scopului pentru care a fost conceput

Comisia Europeană a propus consolidarea capacităţii Uniunii Europene de a reacţiona la problema „drogurilor legale” - noile substanţe psihoactive utilizate ca alternative la drogurile ilegale, precum cocaina şi ecstasy.

În temeiul normelor propuse de Comisie, substanţele psihoactive dăunătoare vor fi retrase rapid de pe piaţă, fără a pune în pericol diferitele întrebuinţări legitime industriale şi comerciale ale acestora. Propunerile vin ca urmare a avertismentelor din partea Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) şi ale Europol cu privire la amploarea problemei, precum şi a unui raport din 2011 în care s-a constatat că este necesară consolidarea mecanismului actual al UE pentru soluţionarea problemelor legate de substanţele psihoactive noi (IP/11/1236).

Propunerea a fost prezentată de vicepreşedintele Reding împreună cu vicepreşedintele Tajani şi comisarul Borg.

„Drogurile legale reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă în Europa, tinerii fiind cei mai expuşi. Cu o piaţă internă fără frontiere, avem nevoie de norme comune la nivelul UE pentru a soluţiona această problemă.", a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie. 

Generaţia tânără este cea mai expusă riscurilor: un sondaj Eurobarometru din 2011 referitor la „atitudinea tinerilor privind drogurile”   arată că, în medie, 5 % din tinerii din UE au folosit astfel de substanţe cel puţin o dată în viaţa lor, cu un maxim de 16 % în Irlanda şi cu aproape 10 % în Polonia, Letonia şi Marea Britanie. Aceste substanţe prezintă riscuri majore pentru sănătatea publică şi pentru societate în ansamblul său (a se vedea Anexa 2).

Consumul de substanţe psihoactive noi poate fi fatal. De exemplu, s-a raportat că substanţa 5-IT ar fi cauzat decesul a 24 de persoane în patru ţări din UE, în doar cinci luni, între aprilie şi august 2012. 4-MA, o substanţă care imită amfetamina, a fost asociată cu 21 de decese în patru ţări ale UE, numai în perioada 2010-2012.

Răspunsul Europei trebuie să fie ferm şi decisiv. 

Sistemul actual, înfiinţat în 2005, pentru detectarea şi interzicerea acestor noi droguri nu mai este adaptat scopului pentru care a fost conceput. 

În sistemul actual, Uniunea are două opţiuni - fie să nu se întreprindă nicio acţiune la nivelul UE, fie să impună restricţii totale pe piaţă şi sancţiuni penale.

Această lipsă de opţiuni înseamnă că, în prezent, Uniunea nu ia măsuri în ceea ce priveşte unele substanţe dăunătoare. Cu noul sistem, Uniunea va putea să abordeze mai multe cazuri, într-un mod mai proporţional, prin adaptarea răspunsului său la riscurile implicate şi luând în considerare utilizările industriale şi comerciale legitime.

Propunerile Comisiei trebuie acum adoptate de Parlamentul European şi de statele membre în cadrul Consiliului Uniunii Europene pentru ca acestea să devină acte cu putere de lege.