A. Ţuţuianu (PSD Dâmboviţa), despre propunerea reformare a partidului, prin pierderea funcţiilor în cazul în care un membru are statutul de “inculpat”

Propunerea lui Ponta de reformare a PSD prin pierderea funcţiilor politice, dar şi administrative, în cazul în care un membru este “inculpat” într-un dosar de corupţie, naşte întrebări şi la Dâmboviţa. Preşedintele organizaţiei, Adrian Ţuţuianu, spune că sunt foarte multe necunoscute în această iniţiativă.

Viitorul statutut al PSD care va fi supus votării în Consiliul PSD din 20-21 martie, prevede:

„Calitatea de inculpat într-un dosar de corupţie va fi sancţionată cu pierderea funcţiilor politice deţinute în partid, dar şi cu pierderea funcţiilor administrative şi din Guvern. De asemenea şi cei trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau cei arestaţi preventiv vor trebui să facă un pas în spate şi să fie automat suspendaţi din funcţiile deţinute, dacă refuză să-şi dea demisia“.

“N-am ajuns la o concluzie “

“Comisia de statut a parcurs primele 30 de articole. N-am ajuns la subiectul ăsta. O să fie discutat, probabil, în cursul zilei de mâine. Trebuie să găsim o soluţie care să aibă în vedere pe de o parte, aşteptarea publicului, pe de altă parte, situaţiile pe care le constatăm în practica de zi cu zi. Deputatul Surupăceanu, după 7 ani de procese, a fost achitat de Înalta Curte. Marian Oprişan, după 8 ani de procese a fost achitat de Judecătoria Cluj. Lucrurile astea trebuie să le luăm în balanţă şi cred că vom ajunge la o soluţie înţeleaptă. Trebuie să găsim o soluţie prin care să răspundem şi solicitărilor publicului, dar trebuie să găsim şi un echilibru în ceea ce înseamnă cariera unui om politic şi soluţiile pe care le poate primi un dosar în instanţă. N-am ajuns la o concluzie, dar vom discuta în Comisia Tehnică, mai întâi, treaba asta şi apoi în cadrul Consiliului Naţional”, a spus Adrian Ţuţuianu, preşedintele PSD Dâmboviţa.

Acesta spune că propunerea actuală nu răspunde unor întrebări elementare, legate de de categoriile de fapte pentru care se trece la o asemenea măsură sau de cine apreciază cât de grave sunt.

“Când intervine suspendarea? Când a început urmărirea penală, când intervine o arestare preventivă, când s-a pronunţat o primă instanţă sau când ai o hotărâre judecătorească defintivă? A doua problemă este legată de categoriile de fapte pentru care se trece la o asemenea măsură. Vorbim de fapte de corupţie sau vorbim şi de alte fapte grave? Trebuie discutate toate aceste aspecte. Şi apoi cine apreciează, de exemplu, dacă vorbim de fapte grave? Apreciază organizaţia judeţeană sau altcineva. E un pic mai complicat”, adaugă Ţuţuianu.