Primul cazino din România ar putea fi transformat într-un muzeu al Bucovinei
0
Cazinoul din Vatra Dornei, prima clădire de aceste gen din România, este în prezent o grămadă de moloz. După Revoluţie, cazinoul dornean a intrat într-o degradare accentuată şi, până în prezent, nu a fost supus unor lucrări de reabilitare. Fondul Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina a întocmit un proiect pentru a salva monumentul, dorind transformarea cazinoului într-un muzeu al Bucovinei.
Cazinoul de la Vatra Dornei, primul de acest gen din ţară, ar putea fi salvat de la prăbuşire. Fondul Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina a întocmit un proiect de reablitare a clădirii cazinoului pentru care speră să primească fonduri europene.
Reprezentanţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au precizat că vor să realizeze în interiorul cazionului din Vatra Dornei un muzeu al Bucovinei. Deocamdată, ideea este la bază de proiect, însă Fondul Bisericesc Ortodox Reliogionar din Bucovina are speranţă că vor putea salva una dintre cele mai importante clădiri din Bucovina.
Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit la sfârşitul secolului XIX, după ce primarul Vasile Deac a reuşit să-l convingă pe împăratul Austriei, Franz Joseph, despre cum urbea dorneană are nevoie de un cazino pentru turiştii care vin la băi.
Clădirea a fost ridicată pe un teren acoperit cu pădure, ce în prealabil a fost defrişat. Dacă o parte din banii necesari pentru construcţia cazinoului a venit în urma unui împrumut făcut la o bancă vieneză, restul de bani s-au strâns printr-o chetă publică, la care a participat însuşi împăratul Franz Joseph.
Proiectul cazinoului a fost realizat de arhitectul austriac Peter Paul Brang. Lucrările au demarat în anul 1896 şi au fost terminate în 1898. Cazinoul a fost inaugurat oficial pe 10 iulie 1899.
La început, în cazino funcţionau o sală de teatru, un restaurant, o bibliotecă, o cofetărie, precum şi alte spaţii de utilitate publică. Printre personajele importante care au vizitat cazinoul din Vatra Dornei se numără împăratul Franz Joseph, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, generalul Ion Antonescu sau Gheorghe Gheorghiu – Dej.
După terminarea Primului Război Mondial, care a culminat cu unirea dintre Bucovina şi România, terenul pe care a fost construit cazinoul din Vatra Dornei a intrat în posesia Fondului Bisericesc al Bucovinei, ca şi reparaţii de război pe care Austria trebuia să le plătească României.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cazinoul a fost folosit de soldaţii germani în scopuri militare, astfel că în septembrie 1944, când armata germană s-a retras din Vatra Dornei, clădirea a suferit o serie de distrugeri. În primăvara anului viitor, în 1945, au fost făcute lucrări de reparaţii şi renovare a cazinoului.
Cazinoul din Vatra Dornei este într-o stare deplorabilă. FOTO: Nicoleta Cherechesiu
După ce în România a fost instaurat comunismul, cazinoul a fost transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare, în interiorul clădirii fiind ţinute şedinţe de partid sau întâlniri sindicale.
În prima parte a anului 1986, clădirea cazinoului a intrat într-un amplu proces de renovare, chiar preşedintele Nicolae Ceauşescu aprobând în 1987 refacerea cazinoului. Lucrările trebuiau finalizate în trei ani de zile, însă până la Revoluţia din 1989 s-a refăcut doar structura de rezistenţă a clădirii.
După Revoluţie, cazinoul din Vatra Dornei a căzut pradă hoţilor care au furat candelabrele, marmura din interior şi tot ce se mai putea fura, iar procesul de renovare a fost blocat din lipsă de fonduri.
După 1990, cazinoul a trecut prin posesia SC Dorna Turism SA, după care în administraţia Consiliului Local Vatra Dornei. Lipsa de bani şi schimbarea frecventă a proprietarului clădirii a făcut ca primul cazinou din România să ajungă în paragină.
În luna ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a revendicat cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secţiei de Boli Infecţioase şi o altă clădire din Vatra Dornei, imobile care au fost retrocedate, pe 14 octombrie 2004, Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, printr-o hotărâre de guvern. La momentul în care a intrat în posesia Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, cazinoul din Vatra Dornei putea fi considerat o ruină.
Cazinoul din Vatra Dornei este într-o stare deplorabilă. FOTO: Nicoleta Cherechesiu
Cât timp a fost în posesia bisericii, clădirea cazinoului s-a degradat şi mai tare, deoarece nu au fost acceptate investiţiile din exterior pentru că acest imobil ar fi fost transformat într-un loc al pierzaniei şi desfrâului.
La începutul lunii noiembrie 2014, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a concesionat cazinoului firmei botoşănene SC Ecoland Production SRL. Concesionarul s-a obligat să reabiliteze clădirea într-o perioadă de maxim cinci ani de zile, cheltuielile pentru restaurarea cazinoului din Vatra Dornei fiind estimate la circa 5 milioane de euro.
Planul firmei botoşănene era de a amenaja în interiorul cazinoului mai multe săli pentru spectacole, un cinematograf 3D, săli de conferinţe, o cafenea şi o ceainărie. Deocamdată, nu s-a făcut nimic concret, pentru că concesionarul clădirii are nevoie de tot felul de documente, deoarece cazinoul este un monument de clasa A şi este nevoie de avizul Ministerului Culturii pentru orice lucrare va fi făcută acolo.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
