Iubirea lui Eminescu pentru Bucovina: „Partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării noastre“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a avut dintotdeauna cuvinte de laudă pentru această regiune şi nu de puţine ori a scris despre Bucovina. Tatăl său provenea de aici, Eminescu chiar compunând o poezie ce a fost dedicată acestei zone, „La Bucovina“.

Marele poet Mihai Eminescu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850. Tatăl său, Gheorghe Eminovici, era un mic boier ce dorea să-şi trimită la studii în străinătate copiii, însă soţia sa, Raluca, dorea să-i aibă aproape.

Mihai Eminescu a crescut în casa părintească din Ipoteşti, începând şcoala cu clasa a treia primară, la Cernăuţi, la National – Hauptschule, şcoală pe care a absolvit-o în anul 1860, al cincilea din cei 82 de elevi. Profesorul Aron Pumnul a fost cel care a avut o contribuţie importantă în dezvoltarea marelui poet, având o influenţă destul de mare asupra acestuia.

În luna octombrie 1864, Mihai Eminescu a început practica la Tribunalul Botoşani şi a stat acolo jumătate de an, până când merge la colegiul din Cernăuţi, pentru a-şi continua studiile. Acolo a locuit la casa lui Aron Pumnul, care fiind într-o stare precară de sănătate, moarte la începutul anului 1866. În luna martie 1866, poetul îşi schimbă numele din Eminovici în Eminescu.

Începând cu vara anului 1866, marele poet se mută în Transilvania, însă nu zăboveşte prea mult acolo, doi ani mai târziu el fiind angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti. În toamna anului 1869, Eminescu este trimis la Viena să studieze la Universitate, terminându-se astfel cu perioada petrecută în Bucovina.

În perioada 14 – 16 august 1871, Mihai Eminescu a luat parte la hramul Mănăstirii Putna, ocazie cu care a spus şi o frază ce este utilizată şi în ziua de astăzi.

„Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc şi din mormântul lui Ştefan altar al conştiinţei naţionale”, a spus atunci marele poet.

În perioada petrecută în Bucovina, Mihai Eminescu s-a îndrăgostit de acest teritoriu, el arătându-se nemulţumit de faptul că partea de nord a Bucovinei a fost anexată de Imperiul Habsburgic.

„La anul 1774 au intrat oştile austrieceşti cu dispreţul oricărui drept al ginţilor, în pace fiind cu Poarta şi cu Moldova, în partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării; la 1777 această răpire fără seamăn s-a încheiat prin vărsarea sângelui lui Grigore Ghica Voievod”, a precizat Eminescu.

Poetul a avut tot timpul numai cuvinte frumoase despre Bucovina, pentru el acest teritoriu fiind: „partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării noastre”; „raiul Moldovei”; „ţara presărată cu biserici şi mânăstiri, zidite de luminaţii domni ai Moldovei”; „bucata de pământ, unde zac oasele domnilor noştri de la Dragoş Voievod până la Petru Rareş”, „în Bucovina e sfânta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi cu ruinele măririi noastre”.

Alte ştiri pe această temă:

Iubirile sfâşietoare ale marilor scriitori români: „Fericit pe deplin nu aş fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui”

Cine au fost şi cum arătau muzele scriitorilor români. Poveştile femeilor care au inspirat opere célèbre

Cine a fost Cleopatra Lecca. Povestea femeii pentru care Mihai Eminescu a scris „Pe lângă plopii fără soţ“

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite