Decizie istorică în dosarul gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş: „Fiecare dintre noi are obligaţia de-a proteja mediul“

FOTO: Adevărul

Magistraţii Curţii de Apel Cluj le-au dat mari speranţe activiştilor de mediu care militează de ani de zile pentru ca depozitul de deşeuri construit în vârful Pasului Mestecăniş, din judeţul Suceava, să fie desfiinţat. Consiliul Judeţean Suceava, care apără investiţia construită cu fonduri europene, a suferit o înfrângere pe care puţini o credeau posibilă.

Consiliul Judeţean Suceava a suferit o înfrângere drastică în instanţă, în dosarul gropii de gunoi care a fost construită în vârful Pasului Mestecăniş, judeţul Suceava.

Concret, societatea de avocatură Plopeanu & Ionescu a cerut în instanţă, în nume propriu, anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 69/2009 privind aprobarea PUZ-ului pentru Groapa de gunoi Mestecăniş, anularea Autorizaţiei de construire nr. 39/2012 emisă de Consiliul Judeţean Suceava şi desfiinţarea gropii de gunoi ca urmare a anulării autorizaţiei de construire.

În prima sentinţă, judecătorii de la Tribunal au apreciat că societatea de avocatură din Cluj nu ar avea dreptul să conteste decizii ale Consiliului Judeţean Suceava în nume propriu.

În recurs, judecătorii Curţii de Apel Cluj au desfiinţat sentinţa primei instanţei şi au trimis dosarul spre rejudecare.

Decizia judecătorilor clujeni stabileşte un procedent important pentru justiţia românească. Este prima hotărâre din ţară prin care se arată că în probleme de protecţie a mediului orice persoană poate formula acţiune în apărarea interesului public, şi chiar şi o societate de avocatură în nume propriu, nu în apărarea unui client.

„Fiecare dintre noi, potrivit Constituţiei, are obligaţia de a proteja mediul şi avem obligaţia de a ne ridica împotriva neregulilor atunci când le constatăm. Sănătatea noastra este, pâna la urmă, în mâinile noastre. Astăzi, atunci când cauze recente ne arată ca în România oamenii mor din cauza eşecului instituţiilor statului de a-şi proteja cetăţenii (vezi cauza Colectiv, moartea Alexandrei din Caracal), această responsabilitate este cu atât mai importantă. Fiecare om, acolo unde se află, trebuie să se ridice împotriva nedreptăţii. Să ceară documente de la autorităţile publice folosind Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, să vorbească despre ele, să meargă la autorităţi şi să depună plângeri, să insiste în a primi un răspuns, să participe la şedinţe ce sunt publice, să formuleze acţiuni în justitie”, a arătat avocata Diana Ionescu într-un comentariu pe Facebook.

În sentinţa casată, judecătorii de la Tribunalul Cluj au admis excepţia ridicată de avocaţii Consiliului Judeţean Suceava care au susţinut că Societatea de Avocatură Plopeanu & Ionescu nu ar avea dreptul de a chema în judecată instituţiile care au aprobat şi construit groapa de gunoi din vârul Pasului Mestecăniş.

Iată un extras din Hotărârea Tribunalului Cluj nr. 250 din 7 februarie 2019:
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes în formularea cererii de chemare în judecată. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea Civilă de Avocaţi Plopeanu & Ionescu în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Suceava, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Consiliul Local al comunei Pojorâta şi Agenţia pentru Protecţia Mediului bacău, urmare admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active si excepţiei lipsei de interes.”

În recurs, Societatea Civilă de Avocaţi Plopeanu & Ionescu a arătat că o societate de avocatură are dreptul de a sta în justiţie conform art. 56, alin. 2, din Codul de Procedură Civilă, text care arată că o societate fără personalitate juridică are dreptul de a sta în justiţie fără nicio limitare, Statutul profesiei de avocat neputând aduce o excepţie acestei reguli, întrucât, potrivit legii de punere în aplicare a Codului de Procedură Civilă orice dispoziţii contrare au fost abrogate. Totodată, Societatea Civiliă de Avocaţi Plopeanu & Ionescu a mai arătat că nu are doar dreptul, ci şi obligaţia constituţională prevăzută de art. 35 alin. 3 din Constituţie, text care prevede obligaţia tuturor persoanelor de a proteja mediul, de a formula acţiune în justiţie, interesul protejat fiind interesul public şi nu interesul privat al reclamantului. În esenţă, protecţia mediului este definita, în art. 1 din OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, ca fiind o chestiune de interes public major. În plus, reclamantul a arătat că în privinţa depozitului de deşeuri din Pasul Mestecăniş interesul public este mai mult decât evident dacă se ţine cont de faptul că, pe lângă localnici, drumul european E58 se află, în punctul cel mai apropiat, la nici 50 de metri de depozit şi este tranzitat anual de aproximativ 2,5 milioane de persoane.

Judecătorii Curţii de Apel Cluj au admis recursul, au casat sentinţa Tribunalului şi au trimis dosarul spre rejudecare.

Hotărârea Curţii de Apel Cluj nr. 1195 din 26 septembrie 2019:
„Admite recursul declarat de Societatea Civilă de Avocaţi Plopeanu împotriva sentinţei civile nr. 250 din 07.02.2019 pronunţată în dosarul nr. 3655/117/2018 al Tribunalului Cluj pe care o casează în tot şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Decizia este definitivă.”