Cât valora premiul Academiei Române în secolul XIX. Cu banii câştigaţi în 1884, un etnograf şi-a luat casă în centrul Sucevei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: www. vestitorulortodoxiei.ro
FOTO: www. vestitorulortodoxiei.ro

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, ne-a declarat că preotul sucevean Simion Florea Marian a câştigat premiul Academiei Române în 1884. Cu banii obţinuţi, etnograful şi-a cumpărat o casă, în centrul Sucevei. Astăzi, Premiul Academiei este de 3.000 de lei, iar dacă sunt doi câştigători la aceeaşi categorie, banii se împart.

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, ne-a declarat că în anul 1884 Simion Florea Marian, preot, etnograf şi scriitor, a primit premiul „Năsturel Herescu” din partea Academiei Române, în valoare de 4.000 de lei aur, pentru lucrarea „Ornitologia Poporană Română”. Cu aceşti bani, laureatul şi-a cumpărat casa din centrul Sucevei, care îi adăposteşte şi astăzi manuscrisele, caietele de cercetare şi colecţiile de ziare şi cărţi.

Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei. FOTO: www.newsbucovina.ro

emil ursu directorul muzeului bucovinei

„El a fost premiat de Academia Română cu suma de 4.000 de lei aur din care şi-a cumpărat o casă, cea care astăzi aparţine instituţiei noastre (n.r. Muzeului Bucovinei). Ca să vă faceţi o ideea cam ce reprezenta un premiu al Academiei Române, pentru că tot suntem într-o epocă în care vorbim despre morală doar la nivel teoretic. Premiul Academiei Române reprezenta o sumă cu care îţi puteai achiziţiona o casă. Astăzi, premiul Academiei Române este 3.000 de lei. Nici măcar 1.000 de euro. Dacă sunt doi câştigători ai premiului, suma se împarte. Suntem într-o epocă de grave tulburări sociale. Aceste grave tulburări duc la o răsturnare de valori”, ne-a declarat Emil Ursu.

Directorul a mai spus că Simion Florea Marian este  puţin cunoscut de publicul larg, chiar dacă premiul Academiei Române pe etnografie îi poartă numele. 

„Şi în străinătate este cunoscut de un public puţin numeros, dar este cunoscut de specialişti. Sunt specialişti străini, în special nemţi, care şi-au făcut doctorate şi masterate pe tema Simion Florea Marian, pentru că în etnografia românească Simion Florea Marian este unicat. Este unul din rarele exemple din Europa care a mers pe arii de cercetare atât de mari şi pe informaţii atât de vaste”, a precizat Emil Ursu.

Pe de altă parte, casa lui Simion Florea Marian din Suceava ar trebui restaurată. Este o clădire monument istoric. Edificiul a fost construit din materiale care impun restaurări la anumite intervale de timp.

”Ultima restaurare s-a întâmplat în vremea comuniştilor. Noi am făcut reparaţii de-a lungul timpului mai mari sau mai mici, am adus îmbunătăţiri la diverse dotări. O restaurare nu s-a întâmplat. Casa lui Simion Florea Marian adăposteşte manuscrise ale Academicianului, dar pe lângă aceste manuscrise, vorbim şi de un fond documentar foarte important, practic este cel mai important fond documentar din Suceava. Academicianul a strâns, alături de volume de specialitate, presa vremii, multe fotografii şi diverse alte documente plus o serie de caiete cu notiţe, diverse teme de cercetare, pe care nu le-a mai finalizat”, a conchis Emil Ursu.


 

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite