„Nu conservăm decât ceea ce e foarte important pentru agricultura naţională, atât forme moderne ale plantelor, cât şi cele vechi. De asemenea, păstrăm în depozitele noastre şi plante sălbatice care pot oferi surse de gene valoroase pentru ameliorare, pentru cercetare sau cu potenţial de folosire imediată“, a explicat Silvia Străjeru, şef serviciu în cadrul Băncii de Gene Suceava, precizând ca în momentul de faţă instituţia are în depozitele sale 340 specii de plante.


Păstrează legumele strămoşilor


Comparativ cu activitatea celorlalte bănci de gene din Europa, cea de la Suceava este diferită prin faptul că s-a concentrat pe folosirea varietăţilor tradiţionale, plante care se cultivau pe vremuri.


Astfel, în depozitele Băncii de Gene Suceava se găsesc roşia „inimă de bou“, roşia trandafirie, castraveţi cornişon, fasolea grasă, bobul de Lisaura, varza de toamnă, leuştean, salata de frunze, porumbul cincantin, optac sau hângănesc, usturoiul de Copălău, cartoful „albastru de Bucovina“, cel „mov de Bucovina“ şi „răţuşca“, un cartof alb în formă de banană.


„Avem tot felul de seminţe pe care le-am colectat în expediţiile noastre din zone izolate, de la oameni în vârstă, foarte legaţi de tradiţie, care au cultivat legume pe care le cultivau strămoşii lor. Acestea sunt forme ţărăneşti foarte bine adaptate la mediu, cu calităţi gustative deosebite“, a declarat Silvia Străjeru.


4.000 de seminţe distribuite în toată ţara


Pentru a revigora segmentul acesta al seminţelor ţărăneşti, angajaţii Băncii de Gene Suceava au iniţiat un fel de campanie prin care şi-au propus să ofere, în mod gratuit, tuturor celor interesaţi de produse bio şansa de a şi le cultiva în propriile grădini.


„Putem oferi până la 25 de seminţe din aceste forme tradiţionale pentru a fi reintroduse în cultură şi le cerem să le cultive o perioadă lungă de timp. Anul trecut am trimis în toată ţara, în special în Bucureşti, peste 4.000 de pliculeţe cu seminţe. Cei mai mulţi doritori sunt din rândul oamenilor instruiţi, cu un nivel înalt de educaţie, cum ar fi medici, ingineri, arhitecţi, avocaţi, actori“, a spus şefa Băncii de Gene Suceava.


Cele mai multe cereri au fost pentru legumele care se regăsesc în meniul zilnic, şi anume roşiile, solicitările oamenilor din ţară fiind pentru roşiile trandafirii şi „inimă de bou“, castraveţi cornişon, varza de toamnă, salata de frunze, toate tipurile de fasole, bob şi usturoiul de Copălău.


„Toţi ne cer cartofi, însă nu avem voie să le dăm pentru că sunt în carantină. De regulă, plantele cu înmulţire vegetativă, cum e cartoful, le păstrăm noi pentru că procedeul de cultivare e mai complicat“, a conchis Silvia Străjeru. 


Ţăranii cultivă produse care se găsesc în comerţ


Ţăranii spun că ei cultivă ceea ce se găseşte acum pe piaţă. „N-am văzut şi nici nu am auzit de cartoful «răţuşcă» sau «mov de Bucovina». Eu recoltez de ani de zile cartofi albi şi roz. Nu-mi trebuie alte feluri“, a spus Paraschiva Maxim, agricultoare din Cotu Băii.


La Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) a crescut numărul cererilor de subvenţii pentru agricultura ecologică. „Avem 3.000 de fermieri înscrişi în agricultura eco. Eu am găsit într-un sat din Mihoveni cartofi «mov de Bucovina» şi m-am bucurat să vad că mai sunt agricultori care au şi astfel de sortimente“, a declarat Angela Coroleucă, directorul APIA Suceava.

______________________

Luptă cu legea pentru a-şi recâştiga statutul juridic

Banca de Gene Suceava a fost înfiinţată în 1990 de doctor inginer Mihai Cristea, pe atunci director al Staţiunii de Cercetare Agricolă Suceava. Timp de doi ani, înainte de a primi această titulatură, activitatea cercetătorilor s-a desfăşurat în cadrul unui laborator din staţiune.


Banca a funcţionat până în 2009 ca unitate de sine stătătoare, având personalitate juridică, statut ce le-a oferit cercetătorilor să acceseze diferite fonduri europene, iar munca lor să fie vizibilă atât la nivel naţional, cât şi internaţional.


Victimele reorganizării


„În 2009, prin procesul de reorganizare a instituţiilor statului, şi-a pierdut personalitatea juridică şi a fost anexată Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti, funcţionând cu rang de serviciu“, a explicat doctor  biolog Silvia Străjeru, şefa Băncii de Gene Suceava.


Iniţial, au fost 37 de angajaţi care se ocupau de conservarea speciilor de plante depozitate la Banca de Gene Suceava, deşi posturile prevăzute la înfiinţarea instituţiei erau în număr de 55.


În prezent, 18 angajaţi deservesc instituţia care se ocupă de conservarea biodiversităţii, din care opt sunt cercetători, doar şase fiind atestaţi.


„Suntem într-o perioadă de tranziţie acum. Lucrez la hotărârea de Guvern prin care ne vom redobândi statutul juridic. Cred că până la finalul anului această hotărâre va fi aprobată şi vom funcţiona ca ordonator terţiar de credite, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole“, a declarat dr. biolog Străjeru.


Astfel, cercetătorii suceveni de la Banca de Gene vor putea accesa fonduri şi vor putea colabora cu alte instituţii de acest gen din Europa.