Accidentul aviatic care putea schimba istoria României. Cum s-a prăbuşit Nicolae Ceauşescu cu avionul lângă un aeroport din Moscova

Accidentul
aviatic care putea schimba istoria României. Cum s-a prăbuşit Nicolae Ceauşescu
cu avionul lângă un aeroport din Moscova

Nicolae Ceauşescu a scăpat cu viaţă după ce s-a prăbuşit cu avionul lângă Moscova. FOTO Adevărul

La data de 4 noiembrie 1957, Nicolae Ceauşescu a făcut parte dintr-o delegaţie al Partidului Muncitoresc Român care urma să ia parte la manifestările organizate la Moscova cu ocazia aniversării a 40 de ani de la Marea Revoluţie Rusă. Avionul cu care s-a deplasat delegaţia română în URSS s-a prăbuşit în apropiere de Moscova, viitorul dictator Nicolae Ceauşescu scăpând doar cu leziuni minore.

Un accident aviatic produs la data de 4 noiembrie 1957 pe teritoriul Uniunii Sovietice putea schimba radical istoria României. La data respectivă, un avion în care se afla o delegaţie a Partidului Muncitoresc Român (PMR) s-a prăbuşit pe Aeroportul Vnukovo din Moscova. Din delegaţia care trebuia să ajungă la Moscova, pentru a lua parte la manifestările organizate cu ocazia aniversării a 40 de ani de la Marea Revoluţie Rusă, făcea parte şi viitorul dictator al României comuniste, Nicolae Ceauşescu, care a scăpat doar cu câteva leziuni, nu foarte grave.

Delegaţia românească călătorea cu un avion IL-14, aeronavă care, la ora 17.58, din cauza unei erori de pilotaj şi a condiţiilor meteo nefavorabile a atins crengile unor arbori şi s-a prăbuşit. La bordul avionului ar fi trebuie să fie şi Gheorghe Gheorghiu – Dej, însă starea de sănătate nu i-a permis acest lucru. Aeronava a căzut în apropiere de pista Aeroportului Vnukovo, iar în urma impactului patru persoane aflate la bord au decedat. Pe lângă trei membri ai echipajului, cetăţeni sovietici, şi-a pierdut viaţa şi Grigore Preoteasa, ministru al propagandei în regimul lui Dej.

Nicolae Ceauşescu a reuşit să scape cu viaţă, el căpătând „o contuzie la jumătatea dreaptă a coşului pieptului şi a încheieturii stângi a gambei, julituri la faţă, mâini şi picioare, starea generală fiind satisfăcătoare”, aşa cum se arată într-un raport medical emis de Ministerul Sănătăţii al URSS.

Din delegaţia PMR mai făceau parte Chivu Stoica, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec, locţiitor al preşedintelui Consiliului de Miniştri, Alexandru Moghioroş, locţiitor al preşedintelui Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, şeful secţiei de Propagandă şi Agitaţie din Comitetul Centrul al PMR, Ştefan Voicu, redactor – responsabil al revistei „Lupta de clasă”, Mihai Novicov, translator, Alexandru Micu, garda de corp a lui Chivu Stoica, şi Ion Petrescu, stenograf.

Cum s-a desfăşurat zborul până la prăbuşire

Avionul sovietic a decolat de pe aeroportul din Bucureşti, la ora 9.48. După aproape o oră de la decolare, la ora 10.31, avionul a aterizat pe aeroportul din Kiev pentru realimentare. Delegaţia română a mâncat şi băut bine, iar la ora 13.26 aeronava a decolat spre Moscova.

Avionul a ajuns aproape de destinaţie în jurul orei 17.48, când piloţii au reuşit să ia legătura cu turnul de control. La ora 17.58, din cauza ceţii şi a manevrelor greşite făcute de piloţi, în momentul în care se pregăteau de aterizare, aeronava a atins vârful unor arbori aflaţi în apropiere şi s-a prăbuşit. În urma impactului puternic, au murit Grigore Preoteasa, Valeri Nikolaievici Sleacov, comandantul avionului, Nikolai Zaharovici Pavlikov, tehnicianul de bord, şi Ivan Ivanovici Hriucalov, membru al echipajului.

           În urma impactului puternic au murit Grigore Preoteasa, Valeri Nikolaievici Sleacov, comandantul avionului, Nikolai Zaharovici Pavlikov, tehnicianul de bord şi Ivan Ivanovici Hriucalov, membru al echipajului.

Despre Grigore Preoteasa s-a spus că era singurul pasager aflat în picioare, în momentul prăbuşirii                                                          avionului. FOTO: www.wikipedia.org

Momentul prăbuşirii avionului a fost descris de Mihai Novicov, translatorul aflat la bordul aeronavei, în memoriile sale „Moartea lui Grigore Preoteasa. Catastrofa de pe aeroportul Vnukovo”.

„Călătorii şi-au dat seama că ceva nu era în regulă după o primă smucitură, care nu semăna a fi contactul roţilor avionului cu solul. De fapt, aeronava se lovise de vârfurile copacilor. A urmat un al doilea impact, şi mai puternic, ce a smuls pasagerii de pe locurile lor. Scaunele nu erau prevăzute cu centuri de siguranţă la aterizare şi asta a favorizat rănirea lor. După ce avionul a atins solul, românii au reuşit să sară şi să fugă cât mai departe, evitând suflul exploziei. Şi-au dat seama că Grigore Preoteasa nu era cu ei în momentul primei bubuituri cauzate de aprinderea rezervoarelor”, aşa a descris momentul prăbuşirii avionului Mihai Novicov.

O comisie guvernamentală condusă de Alexei Kosîghin, prim-ministru al URSS între 1964 şi 1980, a deschis o anchetă care a scos la iveală mai multe nereguli. Membrii echipajul condus de Valeri Nikolaievici Sleacov locuiau în zona Bucureştiului, iar după accident, familiile acestora au părăsit în grabă România. Ancheta sovieticilor a scos la iveală că echipajul lui Sleacov nu s-a pregătit suficient pentru zborul din 4 noiembrie 1957 şi în plus zborul de probă a fost efectuat fără pilotul 2 şi navigator.

În momentul în care a început manevrele de aterizare pe aeroportul Vnukovo, Valeri Nikolaievici Sleacov nu a ascultat comenzile primite, spunând că se descurcă şi nu va avea probleme, însă avionul a lovit crengile unor copaci şi s-a prăbuşit. Sovieticii au concluzionat că vinovaţi de prăbuşirea aeronavei se fac membrii echipajului, deoarece avionul nu avea nicio defecţiune înainte de producerea catastrofei.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Grigore Preoteasa a fost depus pentru o zi la Casa Sindicatelor din Moscova, de unde a fost transportat cu un tren mortuar în România. Acestuia i-au fost organizate funeralii naţionale, după care a fost îngropat la Cimitirul Militar Ghencea.

        Nicolae Ceauşescu a fost unul dintre cei care au dus pe braţe sicriul lui Grigore Preoteasa                                                                            FOTO: Adevărul

Accidentul produs lângă Aeroportul Vnukovo din Moscova a stârnit de-a lungul timpului tot felul de întrebări şi controverse. Au fost lansate teorii conform cărora accidentul ar fi fost plănuit şi viza o persoană anume, printre „ţintele” sovieticilor fiind vehiculate numele lui Gheorghe Gheorghiu – Dej şi cel al lui Nicolae Ceauşescu.

Alte ştiri pe această temă:


Nicolae Ceauşescu, asasin şi adulat. A înăbuşit în sânge revolta ţăranilor din Vrancea şi un deceniu mai târziu a fost primit în judeţ ca un erou

Greva care a cutremurat România lui Ceauşescu, relatată de americani: cum au fost umiliţi miniştrii care au venit să îi calmeze pe mineri

Procurorul celui mai controversat proces din istoria României dezvăluie cine a hotărât eliminarea soţilor Ceauşescu: „Crima organizată a început atunci“

citeste totul despre: