Povestea lui Anghel Saligny, inginerul contestat care a creat cele mai durabile poduri din România

Podul lui Anghel Saligny a fost inaugurat în anul 1890 FOTO: agerpress

Despre Anghel Saligny se ştie că este proiectantul podurilor dunărene de la Feteşti şi Cernavodă. Documentele din arhive ne arată că înainte de succesul său ingineresc, operele lui Saligny au fost contestate şi erau pe cale de a nu se realiza.

Istoria podurilor dunărene de la Feteşti şi Cernavodă

Ideea de a construi podurile peste Dunăre de la Feteşti şi Cernavodă a fost pentru prima dată vehiculată la mijlocul secolului XIX.

Profesorul de istorie Doru Ceapă relatează în publicaţia de istorie locală ialomiţeană „Naparis” faptul că proiectul a început să prindă viaţă în anul 1883.

La data respectivă, prim ministrul Ion C. Brătianu a dat un ordin să fie organizată o licitaţie internaţională pentru a se găsi un inginer capabil să proiecteze şi să construiască cele două poduri.

La iniţiativa autorităţilor române, scrie profesorul Doru Ceapă, au răspuns opt proiectanţi din ţări precum Franţa, Germania, Elveţia şi Belgia. În ciuda tuturor discuţiilor purtate, niciunul dintre reprezentanţii de peste hotare nu au avut proiecte convingătoare pentru autorităţile române.

Imaginea inginerului Anghel Saligny

 „S-au depus iniţial opt proiecte, apoi cinci, şi deşi au participat firme de renume din Franţa, Belgia, sau Elveţia, comisa de adjudecare a considerat că nici un proiect nu întruneşte condiţiile pentru a fi adjudecat” relatează istoricul Doru Ceapă, în revista „Naparis”.

Succesul lui Anghel Saligny

Patru ani mai târziu, în anul 1887, Ministerul Lucrărilor Publice decide să lase soarta podurilor dunărene în mâinile tânărului inginer Anghel Saligny.

 Un ilustru necunoscut, Saligny nu se bucura de o prea mare apreciere în breasla inginerilor români din vremea sa.

Slab pregătit şi cu o poftă scăzută de a învăţa, Saligny şi-a terminat studiile inginereşti fără a avea rezultate deosebite la învăţătură.

„La şcoală nu era un elev model, avea note destul de mici şi absenta frecvent. Multă vreme s-a contestat faptul că Ministerul Lucrărilor Publice a lăsat proiectul construcţiei podurilor dunărene în grija tânărului inginer Anghel Saligny” relatează istoricul Doru Ceapă.

Poduri construite după model scoţian

O vizită în Scoţia care a durat doi ani de zile a fost suficientă pentru ca Anghel Saligny să creeze proiectele celor mai durabile poduri din toată istoria României, construcţii care durează şi astăzi.

Podul lui Anghel Saligny de la Cernavodă la momentul inaugurării

Deşi a fost privit cu suspiciune, iar reprezentanţii Ministerului Lucrărilor publice au pus de nenumărate ori la îndoială creaţia inginerească a lui Anghel Saligny, acesta a reuşit să realizeze două invenţii unice construite din metal şi beton armat, unice la vremea respectivă în România.

Podul peste Dunăre creat de Anghel Saligny de la Cernavodă avea o deschidere centrală de 190 de metri, un viaduct cu 15 deschideri de 60 de metri, în timp ce podul dunărean de la Feteşti era prevăzut cu trei deschideri a câte 140 de metri fiecare.

La momentul inaugurării lor, toamna anilor 1890 şi 1895, podurile dunărene de la Cernavodă şi Feteşti au fost considerate cele mai lungi construcţii (n.red. 4 kilometri de pod) din toată Europa sfârşitului de secol XIX.

Podurile originale au funcţionat până în  anul 1986, când atât la Feteşti, cât şi la Cernavodă au fost realizate alte două poduri care să funcţioneze în paralel cu cele create de Anghel Saligny cu un veac în urmă.
 

Citiţi şi:

FOTO Podurile lui Anghel Saligny de la Feteşti, sursă inepuizabilă de fier pentru hoţi

Aflate în patrimoniul istoric al judeţului Ialomiţa, podurile dunărene de peste Braţul Borcea, din zona Feteşti, au fost transformate în ţinte pentru hoţii de fier vechi. La mare căutare sunt dalele pietonale şi barele metalice.