FOTO Cultură locală uitată de autorităţi. Cele 14 fântâni cu valoare istorică abandonate de Ministerul Culturii

14 fântâni construite în jurul secolului XVIII în satul ialomiţean Patru Fraţi au devenit motiv de dispută între Direcţia de Cultură Ialomiţa şi ministerul de resort. În timp ce experţii locali consideră puţurile monumente istorice şi fac demersuri pentru a le include în patrimoniul naţional, Ministerul Culturii se opune.

Obiective culturale abandonate

Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Ialomiţa a făcut demersuri pentru transformarea celor 14 fântâni din satul Patru Fraţi în monumente istorice în urmă cu doi ani.

Ca urmare a unei vizite în teren, experţii instituţiei au considerat faptul că fântânile reprezintă o adevărată valoare culturală pentru judeţul Ialomiţa. Datate în perioada secolelor XVIII-XIX, puţurile din Patru Fraţi sunt confecţionate de celebrii pietrari din Buzău.

Conţin numeroase elemente populare şi tradiţionale româneşti, reprezentînd la momentul de faţă cea mai vie formă de manifestare a folclorului autentic.

Toate aceste aspecte nu i-au determinat însă pe oficialii Ministerului Culturii să ateste valoarea de monumente istorice a acestor fântâni.

„De cel puţin două ori ne-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei de Clasare a monumentelor

istorice şi tot de atâtea ori au precizat faptul că aceste obiective nu au importanţă istorică. Noi considerăm că au şi că răspund tuturor criteriilor de clasare. Suntem dezamăgiţi de răspunsurile pe care le-am primit“ declarat Elena Pacală, directorul Direcţiei de Cultură Ialomiţa, pentru site-ul de ştiri independentoline.ro.

Motivaţia Ministerului Culturii

În ciuda eforturilor autortiăţilor ialomiţene de a include fântânile de la Patru Fraţi în patrimoniul cultural naţional, Ministerul Culturii a negat importanţa acestora şi a  stopat acest demers.

Reprezentanţii ministerului de resort şi-au motivat decizia în baza Criteriilor de clasare a monunentelor istorice.

Potrivit acestor acte normative, cele 14 fântâni nu răspund punctelor c) şi d) ale alin. 2, art. 7., ale acestor criterii.

Concret, vorbim despre criteriile referitoare la rairtatea şi unitatatea pieselor care urmează a fi clasate, precum şi la valoarea lor memorial- simbolică.

Experţii Ministerului Culturii au motivat printr-o adresă faptul că dacă de aceste fântâni nu este legată o legendă locală, acestea nu au valoare de raritate şi nici simbolică tocmai de aceea nu pot fi clasate şi introduse în patrimoniul cultural naţional.

Citiţi şi:

FOTO Se întâmplă doar în Ialomiţa: 200 de indicatoare rutiere într-un sat. Primarul: „Le-am pus ca să se sature poliţiştii!“

Patru Fraţi, un stat uitat de lume de la marginea judeţului Ialomiţa, are toate şansele să intre în Cartea Recordurilor, ca cea mai bine semnalizată localitate din lume: 200 de indicatoare rutiere, montate unele lângă altele pe nouă kilometri, îi bulversează pe şoferi.

FOTO Fundata, satul bănăţenilor deportaţi în Bărăgan

Câţiva bătrâni din localitatea Fundata, din judeţul Ialomiţa, mai păstrează şi acum vie amintirea anului 1951, când comuniştii au relocat aproape 40.000 de bănăţeni în Bărăgan, fiind consideraţi duşmani ai poporului.

FOTO 12 ani de la urgia de la Făcăeni, singura tornadă din România

În august 2002, satul ialomiţean Făcăeni, de pe malul stâng al braţului Borcea, era la un pas de a fi ras de faţa pământului de singura tornadă care a lovit România. La 12 ani de la nenororcire, în sat au rămas doar bătrânii, care încă mai trăiesc cu spaimă, şi casele reconstruite de Guvern.