Şcoala online care învrăjbeşte: părinţi versus profesori. „Avocaţii nu plătesc clienţilor taxele de timbru“
0
Pe măsură ce tot mai multe şcoli trec în sistemul de predare online, fie din cauza cazurilor de COVID nou apărute, fie din alte raţiuni, prăpastia dintre profesori şi părinţi se adânceşte pe zi ce trece.
Soluţia predării în sistem online pare din ce în ce mai puţin acceptată, deşi în fiecare zi creşte numărul unităţilor şcolare care o adoptă. Nemulţumirile manifestate pe reţelele sociale au căpătat dimensiuni de neînchipuit. Cadrele didactice invocă dreptul la imagine şi refuză să se supună, spun acestea, unui „sistem big brother“ de predare, pe lângă dezavantajele evidente ale lipsei interacţiunii directe cu elevul. Părinţii vor şi ei „şcoală adevărată“, cu prezenţa la clasă, dar dacă nu se poate, în niciun caz nu pot accepta „bătaia de joc cu fişe trimise pe what-s app“. Profesorii se mai plâng de lipsa instrumentelor de lucru şi constată amar că „ar trebui suspendate cursurile până când suntem pregătiţi“, în vreme ce părinţii contraatacă, avertizând: „Vă jucaţi cu soarta unor copii!“.
„Brutarul nu vine la muncă cu făina lui“
Şcolile se află, la acest moment, aproape în aceeaşi situaţie de la debutul pandemiei, spune secretarul general al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, Ionel Barbu, prin urmare nu sunt cu adevărat pregătite pentru niciunul dintre scenarii. Cu toate acestea, predarea online i-ar scăpa de cele mai multe griji pe guvernanţi, de aceea, contrar dorinţei părinţilor şi profesorilor deopotrivă, aici se va ajunge ca o soluţie generalizată de răspuns la provocările contextului pandemic.
„Nu există nicio diferenţă (n.red. - faţă de martie 2020), atâta timp cât numărul de posturi nu a fost suplimentat, bugetul nu a fost suplimentat, promisiunea de laptop-uri, tablete, nu a fost onororată, cu mici excepţii, ce au mai rezolvat unele primării“, spune liderul sindical, precizând că profesorilor debutanţi, spre exemplu, le este foarte greu să investească, neavând nicio altă sursă de venit, în laptop-uri şi tot felul de alte instrumente. Cât despre profesorii cu vechime, dar cu dificultăţi în adoptarea soluţiilor de predare online, aceştia au participat în această vară la cursuri desfăşurate, multe dintre ele, formal. Cele susţinute de liderul FSE „Spiru Haret“ sunt întărite de colegi din toată ţara, care îşi spun oful, cum altfel, tot online.
„Brutarul nu vine la muncă cu făina lui. Constructorul nu cumpără cimentul. Şoferul nu face distribuţie cu maşina lui. Vânzătoarea nu cumpără marfă din banii ei pentru magazin. Medicii nu cumpără medicamente şi seringi pentru pacienţi. Avocaţii nu plătesc clienţilor taxele de timbru si cheltuielile de judecată. Funcţionarii din administraţie nu vin la muncă cu laptopurile personale. Doar profesorilor li se cere să-şi folosească laptopurile personale, telefoanele pentru binele şcolii şi elevilor, în timp ce tot ei ne acuză că am stat acasă plătiţi 7 luni nefăcând nimic, iar politicienii folosesc maşinile, telefoanele din banii statului. Bravo!“, este unul dintre mesajele postate de Colegiul Cadrelor Didactice. Doar că mesajul nu a rămas netaxat.
Discuţiile de pe reţelele sociale dintre părinţi şi profesori au căpătat note foarte dure
„Perfect de acord! Dar nu i-am vazut niciodată în stradă, cerând finanţare pentru buna desfăşurare a actului didactic. Mai mult, mulţi dintre ei nu cer nici măcar directorilor să performeze la acest capitol. Si, totuşi, avem si exemple de bune practici, deci...se poate!“; „Brutarul nu primeşte cadou de ziua lui de la clienţi, doctorul nu primeşte flori când vine din concediu de la pacienţi, avocata nu primeşte cadou de 8 martie de la inculpaţi. Multora nu li se decontează nici transportul, cum mulţi nici nu primesc vaucere de vacanţă. Însă va garantez ca la majoritatea concediul este de 21 de zile, faţă de cadre care au 62 de zile. Deci orice job cu avantajele şi dezavantajele lui“, sunt doar câteva dintre răspunsurile venite din partea părinţilor. Tot părinţii reamintesc de „meditaţiile“ pentru care profesorii, cei mai mulţi, nu plătesc taxe la fisc, aşa că cer solidaritate.
„Se merge mai mult pe economii“
Că soluţia desfăşurării cursurilor în scenariul verde, cu toţi copiii la şcoală, nu este posibilă nici acolo unde rata de infectare permite acest lucru este deja o certitudine. Doar că aici s-a ajuns cu largul concurs al decidenţilor.
Profesorii se uită cu jind peste hotare, la Franţa, la Italia, unde cadrele didactice sunt testate în masă, spune prof. Ionel Barbu, şi unde fiecărui cadru didactic îi revin de două ori mai puţini elevi decât în România. Dacă profesorii înţeleg faptul că a fost greu de scindat clasele deja formate, nu mai înţeleg, în schimb, de ce clasele de început de ciclu, formate în plină pandemie, funcţionează tot cu număr-mamut de elevi, încălcându-se legea. „Se merge mai mult pe economii. Orice clasă la preşcolar, primar, înseamnă un cadru didactic, de la gimnaziu în sus înseamnă 1,7“, a mai spus Barbu, cu referire la necesarul de cadre didactice cu care ar fi trebuit suplimentat sistemul pentru a se respecta legea. În schimb, în această vară s-a făcut o suplimentare cu... 500 posturi, ajungându-se, astfel, la 286.000 posturi. Consecinţa - se trece la cursuri online în şcoli în care nu mai are cine să facă curăţenie, pentru că există îngrijitori puţini.
Vă recomandăm să mai citiţi:
FOTO Încă un proiect ”SF” la Ciugud. Cum va arăta noua şcoală generală ce va fi construită în comună
Se încarcă comentariile...
