Sibienii din Hârtibaciu şi-au făcut brand local: „Din Hârtibaciu, cu dragoste“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În una din cele mai sărace şi nepoluate zone ale judeţului Sibiu s-a născut, cu ajutorul fondurilor elveţiene, primul brand local: „Din Hârtibaciu, cu drag“. Marca poate fi folosită de ţăranii din zonă care respectă reţetele tradiţionale pentru produsele lor.

Într-o seară de noiembrie a anului trecut, 12 oameni din satele de pe Valea Hârtibaciului se întâlneau la o brutărie tradiţională din satul Hosman. Era prima întâlnire organizată de Asociaţia Hosman Durabil pentru promovarea noii mărci locale, „Din Hârtibaciu, cu drag“. Acum, 20 de producători de gemuri, zacuscă, miere, fructe, siropuri, costume populare sau chiar şi mături folosesc această nouă marcă, în scopul creşterii vizibilităţii produselor locale.

În spatele acestei iniţiative stă Joachim Cotaru (foto jos), un german de profesie istoric, care şi-a legat viaţa de această zonă, unde şi-a şi întemeiat o familie. Acum 15 ani, s-a întâlnit la Hosman cu familia Luijzei Boldizsár, de profesie brutăreasă. Împreună au transformat moara părăsită din sat într-o brutărie tradiţională, care a început să funcţioneze din 2010. Pâinea, cozonacii, prăjiturile şi celelalte produse tradiţionale au început să devină cunoscute în zonă. Însă la fel ca şi alţi producători din zonă, Joachim şi cei de la Moara Veche au simţit că e nevoie de ceva mai mult, în special pentru promovare.

Iar ideea creării unei prime mărci locale a primit şi susţinere financiară în cadrul proiectului româno-elveţian „Solidaritate pentru dezvoltare economică în Valea Hârtibaciului“. Din cei aproximativ 230.000 de franci elveţieni care sunt alocaţi proiectului, în ultimul an au fost derulate mai multe acţiuni pentru micii producători locali, printre care şi crearea primei mărci a locului.â

image

Numai pentru localnici

Dreptul de folosire al mărcii „Din Hârtibaciu, cu drag“ este acordat gratuit, de Asociaţia Hosman Durabil, în urma depunerii unei cereri, doar producătorilor mici şi medii din zona Hârtibaciului şi doar pentru produsele cultivate sau realizate în unităţile administrative afiliate Microregiunii Hârtibaciu. „Primul scop este vizualizarea unei imagine pozitive pentru produsele hârtibăcene. Datorită multor activităţi din zonă, imaginea Văii Hârtibaciului s-a schimbat enorm în ultimii ani, ceea ce contează şi pentru produsele regionale“, arată Joachim Cotaru, din partea Asociaţiei Hosman Durabil.

Promovarea şi creşterea acestei mărci va depinde foarte mult de cei care o utilizează şi de felul în care vor reuşi să transmită că ceea ce produc ei este „unic“. „Dorim să transmitem mesajul că, prin achiziţionarea produsului «Din Hârtibaciu, cu drag», clientul contribuie în mod direct la păstrarea culturii ţărăneşti. Mai departe, ne dorim să creăm posibilităţi de consultare în ceea ce priveşte lansarea unui produs nou, prezentarea la pieţe, ambalaje şi alte oportunităţi pentru cei care folosesc marca“, mai explică Joachim. Pâinea lui se vinde tot sub marca „Din Hârtibaciu, cu drag“. Alături de marcă, ţăranii din zona Hârtibaciu beneficiază şi de consiliere pentru tehnici de marketing şi atragere de fonduri nerambursabile.

Între cei aproximativ 43.000 de locuitori ai satelor din Podişul Hârtibaciului este şi Liviu Ganea. Alături de familia sa, produce în satul Alma Vii siropuri, dulceţuri şi zacuscă, toate obţinute din materie primă de ei lucrată. De la finele anului trecut, şi el beneficiază de noua marcă a locului. „Este un ajutor reciproc pe care ni-l putem acorda toţi producătorii din această zonă. Putem demonstra că şi pe Valea Hârtibaciului se produc lucruri bune. Paşii mici sunt pentru înălţimi mari. Eu când am pornit această afacere, aveam în plan doar să mă extind la nivel local. Zic că am reuşit şi cred că şi această marcă, pornind cu paşi mici, poate ajunge departe“, spune Liviu Ganea.

Mai aproape de Sibiu, în satul Marpod, trăieşte şi Iulia Trif (foto jos), apicultoare. „Din Hârtibaciu, cu drag“ este a doua marcă pe care o foloseşte, după ce acum aproape doi ani a aplicat şi pentru „Transylvania Authentica“. „Este normal să lucrăm şi cu un brand local. Pentru că Valea Hârtibaciului este cunoscută prea puţin de către clienţii noştri, parţial şi din vina noastră, e adevărat. Este o zonă protejată şi aduce un plus de valoare produsului nostru. Consider că dacă această zonă va fi mai bine cunoscută, toată lumea de aici va avea de câştigat şi din punct de vedere economic. Vrem să arătăm şi beneficiile acestei zone, mult mai puţin poluată decât altele“, arată Iulia.

image

Afacerea cu mături

Printre cei mai recenţi beneficiari ai noii mărci este Cristian Bârsan. Este singurul din cei patru fraţi care a deprins meşteşugul fabricării măturilor din sorg, de la tatăl lor. Împlineşte 43 de ani în vara aceasta şi speră ca, odată ce a aderat la „Din Hârtibaciu, cu drag“, afacerea lui să reînvie. „Imediat după Revoluţie eram copil şi, cu tata, am învăţat cum se fac măturile. El făcea, eu mă uitam. Voiam o afacere, să trăim şi, dacă eram liberi, am zis să facem mături. Stăteam în partea Jidveiului, după care ne-am mutat pe Valea Hârtibaciului, la Alţâna. Am crezut că pe aici funcţionează mai bine, dar, din păcate, nu prea“, îşi aminteşte bărbatul.

Cu lemnul pentru coadă adus din zona Harghitei şi cu sorgul crescut pe dealurile din jurul satului, Cristian (foto jos) mai produce mături doar la comandă. „Înainte mergeam prin târgurile din zonă. În ultimul timp a început să apară concurenţa, numai că nu la calitate, ci la preţ. Căci se uită lumea şi la un leu sau doi, iar eu nu vreau să îmi dau marfa mea foarte bună la valoarea celei de proastă calitate“, adaugă el. Cristian cere 13 lei pe o mătură, pe care acum o produce în 20 de minute: „Cine mă cunoaşte plăteşte fără nicio problemă. Cine nu, cam strâmbă din nas şi merge la magazin unde dă zece lei pe una. După care vine la mine să o repar. Deşi le spun că tot atâta costă, cât o mătură nouă“.

De anul trecut, afacerea începe să dea din nou semne de revigorare: atelierul lui a devenit punct de oprire în mai multe trasee turistice, iar acum a obţinut şi marca „Din Hârtibaciu, cu drag“. „Sper, în timp, să mă ajute. Şi sunt sigur că aşa va fi“, spune Cristian. El explică şi secretele unei mături de succes: aspectul şi „prinderea“ de coadă. „Important e să arate bine la ochi. Iar la butuc, cum îi zicem noi, contează prinderea. Acolo trebuie nişte cuie suplimentare. Am desfăcut din măturile astea pe care le găseşti prin magazine: nu au niciun cui măcar. Şi nu ţin. Dar eu bat nişte cuie, am o maşină performantă cu care strâng foarte bine sorgul şi eu garantez că mătura nu se strică până când nu se toceşte toată“, încheie sibianul.

image
Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite