Prostituatele din Sibiu, obligate să pună bani la CEC pe vremuri. Cât câştigau fetele şi ce făceau cu banii strânşi
0
Un studiu publicat în revista Sibiul Medical în anul 1940 surprinde detalii inedite despre practicarea celei mai vechi meserii din lume.
Studiul publicat în revista Sibiul Medical a fost făcut de două asistente sociale, fiind intitulat „Contribuţiuni la problema prostituţiei în Sibiu – Aspecte sociale, ereditare şi psihologice”.
În materialul citat, sunt descrise măsurile luate de autorităţi după anul 1930 când, odată cu noua lege sanitară, bordelurile au fost desfiinţate. Însă prostituţia se practica în continuare, în case particulare închiriate în centrul oraşului. Aşa că autorităţile încercau să controleze, pe cât posibil, fenomenul.
„Mai întâi, se hotărâşte ca toate prostituatele să locuiască la anumiţi proprietari şi în anumite străzi, ca simple chiriaşe şi liber profesioniste. Cum casele ce odinioară serviseră drept bordel nu au fost întrebuinţate pentru altceva, proprietarii au luat aceste fete ca simple chiriaşe, care plăteau 100 de lei zilnic pentru întreţinere completă. Sunt libere să-şi întrebuinţeze timpul şi câştigul după plăcerea fiecăreia. Proprietarul, care în realitate este tot un patron, nu are voie să le împrumute bani şi este obligat să ţină un registru de casă în care este trecută orice nou venită şi cele care pleacă”, se arată în studiul citat.
Cum au ajuns prostituatele să pună bani al CEC
Imediat ce ajungeau în oraş, fetele aveau obligaţia de a anunţa Serviciul Sanitar şi de a face o cerere pentru a li se aproba practicarea prostituţiei. Primeau apoi „condicuţa”, un carnet roşu care conţinea fotografia fiecăreia şi datele personale. Se înscriau la Biroul Populaţiei, rămâneau sub controlul sanitar, iar când părăseau Sibiul erau obligate să anunţe şi să indice oraşul unde pleacă.
Mai mult, medicul şef al oraşului venea cu o initiativă inedită, pusă în practică de autorităţi. „Pentru a pune capăt exploatării nemiloase a patronilor, a logodnicilor şi a cheltuielilor lor exagerate” fiecare este obligată să depună săptămânal la CEC cel puţin 200 de lei. Carnetele CEC se ţin la Serviciul Sanitar şi le sunt încredinţate când părăsesc oraşul, cu condiţia ca, dacă revin în oraş, să aibă depusă exact suma cu care au plecat. „Rezultatul acestei măsuri a fost fericit în unele cazuri, căci unele au economisit în 2-3 ani peste 100.000 de lei, cu care şi-au cumpărat casă, mobile şi s-au retras din prostituţie”, se arată în studiu.
Meserie rentabilă
Prostituatele aveau acces gratuit al asistenţa medicală, toate aveau fişe de sănătate la policlinică şi erau obligate să facă, la fiecare 3 luni, tratament profilactic împotriva sifilisului. Casele în care acestea locuiau se aflau pe străzile Olari, Blănari şi Bumbului. „Locuiesc câte 15-20 într-o casă, fiecare cu camera ei, amenajată confortabil, curat, cu oglinzi, covoare şi chiar plante verzi. Dar cu tot aranjamentul lor interior, aceste camere nu sunt deloc prietenoase; sunt respingătoare, un miros de tutun şi băutură pluteşte în aer, sunt luminate discret, la care aspect de adaugă impresia neplăcută a fetelor care te privesc cu neîncredere unele, cu ironie sau nepăsare, au gesturi indecente, vorbesc urât, îmbrăcămintea le este sumară, citesc literatură pornografică”.
Câştigul varia „în raport cu numărul clienţilor, cu obişnuinţa şi rezistenţa fiecăreia precum şi cu dorul de câştig”. Unele aveau până la 20-25 de clienţi pe noapte, iar cele mai frumoase şi mai căutate câştigau chiar şi 2.000 de lei pe noapte. La celelalte, câştigul era de 200-300 de lei pe noapte.
Poveşti de prostituate
Autoarele studiului spun că în foarte multe cazuri familia şi mediul în care s-au format au influenţat alegerea celei mai vechi meserii din lume, combinate cu „o constituţie nativă defectuoasă”. Pentru a-şi susţine afirmaţiile, sunt exemplificate şi câteva cazuri concrete.
Cazul S.G., 24 de ani
Femeia provine dintr-o familie cu un frate al tatălui alcoolic, o mătuşă fostă prostituată care a murit de TBC, o soră a mamei „nebună” şi mama decedată în urma unui atac de cord. „Probanda, rămânând orfană de mamă, tatăl fiind beţiv, aducea diferite femei acasă, a fost ademenită de un şofer cu care care a avut un copil la vârsta de 15 ani. Părăsită de şofer, acasă fiind certată şi bătură, s-a dedat prostituţiei pe care o practica de la vârsta de 17 ani. Se complace în această viaţă, fumează foarte mult, preferă clienţii tineri şi bruni. Ca intelect, face parte din cele mărginite”.
Cazul P.A., 19 ani
„Nu ştie nimic despre bunicii ei, căci a fugit de acasă de la vârsta de 14 ani. La şcoală a urmat numai 3 clase primare, a fost dată la croitorie, dar nu i-a plăcut să înveţe, îi plăcea să meargă la cinematograf şi să se întâlnească cu băieţii. Tatăl probandei, bine situat, a suferit mult din cauza purtării ei. A murit într-un accident, iar soţia a trăit după aceea în concubinaj cu trei bărbaţi. Fiind descoperită de mamam ei că avea raporturi sexuale cu concubinul, a bătut-o şi ea a fugit de acasă. A continuat să se întâlnească cu concubinul mamei ei, care până la urmă chiar el i-a înlesnit să se întâlnească cu diferiţi bărbaţi. Obişnuindu-se apoi cu acea viaţă care nu-i cerea niciun efort pentru a câştiga, a plecat la Braşov, Cluj, Deva, practicând prostituţia. Îi place această meserie şi nu se gândeşte să înceapă o viaţă corectă şi normală”.
Cazul B.A., 26 de ani
Femeia provine dintr-o familie cu un bunic alcoolic, un frate al tatălui hoţ de cai şi criminal, închis la penitenciarul Aiud şi o soră a mamei care şi-a omorât concubinul.
„Tatăl probandei a fost tuberculos şi alcoolic şi a murit paralizat. Într-un acces de beţie a avut raporturi sexuale cu probanda fiica lui legitimă, rezultând un copil debil mintal, care este la mama ei. Mama probandei este surdă şi retardată. Doi fraţi ai probandei sunt delincvenţi recidivişti. Probanda are patru clase primare, ca intelect trece drept normală, ca şi constituţie psihică este foarte instabilă şi cu înclinări spre indisciplină şi perversitate. Practică prostituţia de 4 ani, pretextând că nu găseşte de lucru, iar în fabricile unde a lucrat era plătită puţin şi nu-i ajungea”.
Vă mai recomandăm:
Un bărbat în vârstă de 42 de ani din localitatea Ighişu Nou, judeţul Sibiu, îşi creşte singur cele cinci fete, pe care mama le-a abandonat într-un centru de plasament.
Bianca Cotora (39 de ani), din localitatea Avrig, judeţul Sibiu, a reinventat, împreună cu mama ei, dulceţurile şi fursecurile bunicii, transformându-le într-un mic business.
Toma Stupu, un bărbat din comuna Vurpăr, judeţul Sibiu, şi-a mobilizat prietenii şi împreună au ridicat o casă nouă pentru o familie cu nouă copii a cărei locuinţă s-a prăbuşit.
Se încarcă comentariile...
