Paradisul ecvestru dintr-un sat uitat de lume: cum a ajuns dragostea pentru cai să atragă mii de turişti străini
0Mihnea Vîrgolici (41 de ani) a renunţat la viaţa în Bucureşti pentru a-şi urma visul şi a transformat un fost IAS dintr-un sat uitat de lume din Transilvania într-un paradis al iubitorilor de echitaţie.
Satul Prod, din judeţul Sibiu, aflat la aproape 100 de kilometri de Sibiu şi vreo 20 de kilometri de Sighişoara, a fost pus pe harta concursurilor de echitaţie din toată lumea de câţiva ani, de către un bucureştean de 41 de ani, Mihnea Vîrgolici.
Din strada principală, un drum neasfaltat se opreşte în buza unei clădiri vechi, rămăşiţă dintr-un fost IAS (Întreprindere Agricolă de Stat). Dincolo de ea curg pajişti pe care se plimbă liniştiţi caii. „Sunt pasionat de cai de mic, patologic“, îşi începe Mihnea povestea, după care îşi aminteşte despre primul lui cal, primit la 18 ani şi ţinut „undeva într-o bucătărie din Otopeni“.
E inginer zootehnist de meserie, iar calul primit la majorat a fost începutul pentru un club de călărie care a funcţionat opt ani în Bucureşti. Însă Mihnea a ştiut că nu se va opri acolo şi că locul nu era cel potrivit pentru ceea ce visa să facă: un domeniu unde nu doar să aibă cele mai bune condiţii pentru cai, dar şi să poată organiza, ca la carte, concursuri de călărie pentru participanţi din toată lumea.
O VALE DE POVESTE ŞI O FERMĂ PĂRĂSITĂ
În 2002, venit pentru câteva zile la Festivalul Medieval de la Sighişoara, Mihnea Vîrgolici a pornit la plimbare pe dealurile Transilvaniei. S-a oprit într-o vale de poveste, a văzut o fermă părăsită şi a ştiut că-n locul acela îşi va împlini, pas cu pas, toate visele. A cumpărat-o la licitaţie cu câteva zeci de mii de lei şi a început un drum anevoios, pe care îl parcurge şi acum, cu aceeaşi tenacitate. N-a fost deloc uşor dar n-a făcut, niciun moment, vreun pas înapoi.
Transilvania Horse Show are loc in fiecare an la Prod FOTO Oana Apostolescu
„Primii şapte ani au fost foarte grei, începuturile au fost cu foarte puţini cai, de fapt am fost eu şi un cal la început“, îşi aminteşte Mihnea. De fapt, în 2004 a vândut o vacă pentru a putea participa la Olimpiada de al Atena, ca arbitru al Federaţiei Internaţionale de Echitaţie.
PRIMII ÎN GHIDUL LONELY PLANET
Cu timpul, încet-încet, au început să vină, de la Sighişoara, turişti străini pentru câteva ore de călărie, de relaxare. Un pas mare a fost în 2010, când Lonely Planet, unul dintre cele mai cunoscute ghiduri de călătorie din lume, a pus ferma pe primul loc în topul recomadărilor pentru turişti în România şi pe locul 12 în Europa. Numărul turiştilor a crescut substanţial, cei mai mulţi dintre ei străini, cu toţii spunând că experienţa de la Prod a fost cea mai frumoasă din vacanţa lor petrecută în România.
Paradisul ecvestru de la Prod, judetul Sibiu
Fiecare dintre cei veniţi la fermă pleca şi povestea mai departe şi aşa au ajuns, încet-încet, să călărească la Prod turişti din toată lumea, de la nemţi, britanici sau cetăţeni din ţările scandinave, până la canadieni sau localnici din Taiwan, Brazilia sau Dubai. Foarte mulţi dintre cei care au plecat s-au reîntors şi s-a ajuns şi la situaţii în care o oră de călărie să fie rezervată cu două luni şi jumătate înainte.
SPAŢII DE CAZARE
În primii ani, mai bine de 70 la sută din cei care ajungeau aici erau străini. Pentru că cererea era din ce în ce mai mare şi oamenii doreau să rămână mai multe zile, din 2015 a dat în folosinţă şi câteva spaţii de cazare, mai exact 6 camere duble, fiecare cu baie proprie.
„Odată cu inaugurarea spaţiilor de cazare, au devenit foarte populare programele de weekend şi a crescut proporţia clienţilor care vin şi stau la noi. Astăzi avem 60 la sută clienţi români şi 40 la sută străini. Avem câţiva clienţi străini care vin o dată pe an şi îşi fac rezervarea cu un an înainte. Avem şi un grup de români, spre exemplu, care vin în octombrie şi tot atunci îşi fac rezervarea pentru anul următor în octombrie“, spune Mihnea. O zi cu cazare şi echitaţie la ferma din Prod costă 100 de euro de persoană, iar cei care vor să vină aici doar pentru călărie plătesc 250 de lei pe zi pentru 4-5 ore de echitaţie.
Mihnea a investit până acum în ferma de la Prod aproximativ 250.000 de euro, doar fonduri proprii, are astăzi 5 angajaţi, 31 de cai şi colaborează cu o asociaţie care lucrează cu voluntari, inclusiv străini, care vin aici pe perioade mai scurte sau mai lungi. În schimb, voluntarii beneficiază de toate facilităţile fermei. „Pornind de la ideea că o vacanţă călare poate costa şi 1.000-1.500 de euro, aici lucrezi pentru vacanţa asta, practic îţi acoperi costul vacanţei muncind pentru ea“, explică Mihnea.
TRANSYLVANIA HORSE SHOW
Şi pentru că visul de la început al lui Mihai Vîrgolici a fost să găsească locul potrivit pentru organizarea unor concursuri de echitaţie (a făcut, împreună cu fratele lui, la Bucureşti, primul concurs universitar de echitaţie din România, în 1998, şi primul concurs internaţional de gen, în 1999), Mihnea organizează, din 2011, Transylvania Horse Show, la momentul respectiv primul eveniment internaţional hipic din România. De altfel, timp de câteva ediţii, a fost singurul eveniment hipic internaţional din ţară. Secţiunea universitară a concursului a reunit anual concurenţi din 16-19 ţări, iar 4 ediţii din 5 au primit titlul de „Competiţia Anului“ – cel mai bun concurs hipic universitar – titlu acordat de forul internaţional de profil.
Transilvania Horse Show are loc in fiecare an la Prod FOTO Oana Apostolescu
Între timp, Mihnea a devenit membru în Consiliul de Administraţie al Federaţiei Ecvestre din România şi este, de trei ani, consultant pentru România al firmelor de top din industria hipică germană. Dincolo de toate, însă, este în primul rând un om fericit. „Mesajul meu? Categoric lucrurile se pot face, noi trebuie să ne mişcăm, să ne îndepărtăm de povestea cu aşteptatul şi să facem ceva. În continuare, ideea de a promova zona Transilvaniei şi România rămâne cap de afiş“, încheie Mihnea.
Transilvania Horse Show are loc in fiecare an la Prod FOTO Oana Apostolescu
Vă mai recomandăm:
Trei stâne din judeţele Braşov şi Mureş au fost dotate cu panouri fotovoltaice, în cadrul unui proiect susţinut cu fonduri norvegiene. Ciobanii au current, apă caldă şi învaţă să gestioneze problema gunoiului natural, astfel încât să nu afecteze mediul.
Creaţiile lui Simion Cojocaru, un meşter miniaturist din localitatea Ocna Sibiului, au ajuns în toată Europa, dar şi în Statele Unite ale Americii. Singurul regert al sibianului e că nu a învăţat pe nimeni meserie.
O afacere de familie pornită la Reghin, judeţul Mureş, a reuşit să spargă barierele conform cărora produsele româneşti ajung greu sau deloc în marile supermarketuri. La serele de la Reghin se produc aproximativ 1.200 de tone de roşii anual.
Se încarcă comentariile...
