Gemenii născuţi la 60 de kilometri distanţă s-au făcut mari. Cum arată acum, la aproape 2 ani

În 2012, Jania Ciorogar, o femeie din localitatea Brădeni, judeţul Sibiu, uimea România după ce îi năştea pe David şi Maria, doi copii frumoşi şi veseli, gemeni, în două spitale diferite, aflate la 60 de kilometri distanţă unul de celălalt. Astăzi, micuţii au crescut şi sunt mândria familiei.

În anul 2012, Jania Ciorogar, o femeie simplă de la ţară, din localitatea sibiană Brădeni, ajungea la spitalul din Agnita, oraş aflat la 60 de kilometri de Sibiu, să aducă pe lume, se gândea ea, încă un copil. Mai avea acasă patru, nu avusese niciodată probleme, aşa că nici n-a trecut pragul vreunui medic, şi-a văzut de treabă şi a aşteptat să-i vină sorocul. La spital însă, surpriză după surpriză. 

Mai întâi, a aflat că nu va aduce pe lume doar un copil, ci doi. Prima, nerăbdădoare, a venit pe lume Maria, însă la David au apărut complicaţiile. Atât de grave, încât femeia a fost pusă imediat într-o ambulanţă şi dusă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Aici, la 60 de kilometri distanţă, a venit pe lume şi David, prin cezariană. 

Botezaţi de asistenta socială

Într-o casă modestă, în capătul unei uliţe mici, copiii care au uimit România au crescut frumos, înconjuraţi de foarte multă dragoste. I-au botezat asistenta socială şi o colegă de-a ei, de la Primărie. Familie modestă, nu-şi plătiseră nici contribuţiile la biserică. 

David si Maria, la aproape 2 ani - Foto Ramona Găină

”Dacă nu a avut cine să îi boteze, erau deja mari copiii, aveau 7 luni, au venit la noi şi ne-au întrebat ”Nu vreţi să-i botezaţi?” Au avut datorii la biserică, nu au avut cu ce să le plătească, le-am plătit datoriile la biserică şi apoi am botezat şi copiii. Îi şi ajutăm constant, iar de Crăciun şi de Paşti le facem pachete. Se descurcă aşa cum se descurcă toţi, că toţi sunt necăjiţi şi toţi nu au. Îşi iubeşte foarte mult copiii, sunt ai ei, acum a cam ieşit din necaz, sunt mărişori, a ajutat-o mama ei şi copiii ceilalţi mai mari. Sunt cuminţi copiii”, spune zâmbind Cecilia Paripaş, asistent social în cadrul primăriei din Brădeni, naşă şi un adevărat înger păzitor pentru micuţi. 

Minunile din vârful uliţei

Janina îşi strange copiii în braţe şi zâmbeşte. Mai are patru, de 15, 14, 11 şi 7 ani, toţi merg la şcoală, însă cei mici sunt sufletul familiei. Nici nu ştie cum au trecut aproape 2 ani de când ia adus pe lume. 

“Copiii fac bine, cresc, sunt sănătoşi. Au deja 1 an şi 6 luni, şi Doamne îţi mulţumesc sunt sănătoşi, nu am avut probleme cu ei, doar un pic răciţi câteodată, ca toţi copiii mici, dar bolnavi nu au fost, nu am avut probleme. Aproape că nici nu ştiu cum au crescut, că ajutor mult am avut de la fraţii lor, şi sunt răsfăţaţii familiei, mai ales fetiţa. Băiatul umblă şi e mai cuminte, mai liniştit, de mic a fost mai liniştit, ea e mai agitată, are personalitate”, povesteşte mama. 

E extrem de mândră de ei, chiar dacă nu-i deloc uşor să creşti atâţia copii. Mai ales că, în afară de ce câştigă soţul ca şi cioban, singurele venituri sunt alocaţiile copiilor, 520 de lei în fiecare lună. “A trecut timpul de nici nu-mi vine să cred, nici nu mi-au dat seama cum au crescut, sunt foarte mândră de ei. Ne descurcăm şi bine şi mai greu. Mă mai ajută şi soţul, cât poate şi el, e la oi cioban, câştigă când cum, un salariu minim, 7-8 milioane. Nu e chiar aşa, să zici că e greu greu, dar nici bine nu e”, încheie Janina Ciorogar. 

Vă mai recomandăm: 

Miercurea Sibiului, oraşul prea ca la ţară

În 2014, Miercurea Sibiului împlineşte 10 ani de când s-a transformat din comună în oraş. Localnicii trăiesc însă tot ca la sat: nu au spital, apă şi canalizare. Oamenii spun însă că, de când locuiesc oficial la oraş, taxele şi impozitele s-au dublat.

GALERIE FOTO De ce iubim Sibiul, oraşul premierelor

Manifestări culturale de renume internaţional, un muzeu în aer liber pe aproape 100 de hectare sau palatul şi colecţiile legendarului baron Samuel von Brukenthal sunt doar câteva dintre atracţiile Sibiului, oraş care în 2007 a fost Capitală Culturală Europeană.

Acasă la Ioana Maria Vlas: „Acum îmi e milă de Vîntu”

Retrasă la ţară, într-un sat din judeţul Sibiu, Ioana Maria Vlas, „mama FNI”, priveşte cu alţi ochi lumea înconjurătoare, dar şi pe cel care a implicat-o într-o afacere în urma căreia s-a ales cu şase ani şi jumătate de închisoare.

Moromeţii, varianta Dealu Frumos: cum se văd politicienii la talpa României

În timp ce în Capitală se fac şi se desfac jocuri politice, în Dealu Frumos, localitate considerată centrul geografic al României, concluziile oamenilor sunt clare: ăia mari fură, toţi se ceartă la televizor, toţi sunt doar pentru ei. Cine sunt „ăia mari“? De aici, povestea de la sat se pierde între „nu ştiu cine-i prim-ministru“, „Băsescu e de nota 10“, „Iohannis e băiat fain“ sau „nu ştiu nimic, dar merg la vot“.

Duhovnicul căruia Arsenie Boca i-a zis că va ajunge călugăr. Cine este David Stoica, preotul căruia îi trec pragul sute de oameni din toată ţara

În Sădinca, un sat din judeţul Sibiu în care mai locuiesc doar şapte familii, David Stoica, un duhovnic cu har, a ridicat din temelii o mănăstire, iar la slujbele lui vin sute de oameni din toată ţara.