De ce este mai cald în centrul oraşului decât la periferie. Cum explică specialiştii conceptul „insulei de căldură“

Imaginile din satelit surprind, în ultimii 30 de ani, şi o creştere cu două grade a temperaturilor suprafeţelor urbane FOTO Studiu asupra schimbărilor climatice în Sibiu

Schimbările climatice înregistrate în aşa-numitele insule de căldură apărute în interiorul oraşelor României sunt măsurabile în grade: la orice oră, diferenţa între temperatura din interiorul cartierelor de blocuri şi cea măsurată în câmpul de la marginea oraşelor este de cel puţin opt grade.

Sintagma de ”insulă de căldură urbană” este descrisă de specialişti drept acel fenomen meteorologic care se manifestă prin concentrarea unor temperaturi mai ridicate în interiorul zonelor urbane dens construite şi populate. Diferenţele de temperaturi între insulele de căldură şi zonele de la marginea oraşului au fost măsurate, pe parcursul lunilor trecute,  la Sibiu, în cadrul unui studiu pentru determinarea schimbărilor climatice care au afectat oraşul.

De la opt grade Celsius

Studiul finanţat din fonduri norvegiene şi realizat de Avensa Consulting din Bucureşti a avut la bază atât detectarea insulelor de căldură urbană prin măsurători directe, la 1,5 m înălţime de la nivelul solului, cât şi prin măsurarea temperaturilor de la nivelul suprafeţelor. Această din urmă metodă a inclus teledetecţia pe baza informaţiilor furnizate din sateliţii meteorologici. Suprafeţele a căror temperatură a fost măsurată au fost de toate tipurile: de la cele ale solului, la acoperişuri, coronamentul copacilor etc.

”Analiza datelor măsurate a evidenţiat diferenţe între arealele periferice sau rurale adiacente şi cele centrale ale oraşului de până la 8,0°C, ceea ce înseamnă că, în timpul zilelor senine de vară aceste variaţii de temperatură în interiorul oraşului pot ajunge până la valori de 9-10°C sau chiar mai ridicate”, este una din concluziile studiului. După cum era de aşteptat, zonele periferice şi spaţiile verzi sunt cele mai răcoroase, iar cel mai cald este în cartierele de tip dormitor.

Efecte pozitive şi negative

Apariţia insulelor de căldură urbană poate genera şi efecte pozitive, se arată în studiul amintit. Principalul beneficiu ar fi reducerea cantităţilor de energie necesară producerii căldurii pe perioada iernii concomitent cu atenuarea intensităţii şi duratei valurilor de frig. Dar reversul medaliei include mai multe urmări negative. ”Efectele negative ale intensificării insulei de căldură urbană sunt mai numeroase. De la crearea unor probleme de sănătate prin utilizarea instalaţiilor de aer condiţionat, la scăderea calităţii aerului prin creşterea consumului de combustibili fosili (utilizarea climatizării în maşini), creşterea intensităţii şi duratei valurilor de căldură, dar şi creşterea consumului de energie pentru răcirea interioarelor etc.”, se arată în studiul citat. Acest studiu a stat la baza redactării Strategiei şi Planului de acţiune privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu, documente adoptate în cursul zilei de joi de Consiliul local din oraş.

Două grade în plus în 30 de ani

Specialiştii care au realizat studiul de la Sibiu au suprapus şi imaginile ”termice” ale oraşului surprinse din satelit în 1988 şi, respectiv, 2015. ”Pe profilele executate pe imaginile satelitare, temperaturile suprafeţelor sunt în general cu 2°C mai ridicate pe imaginea din 2015, comparativ cu imaginea din 1988”, este concluzia acestei comparaţii.

În plus, s-a restrâns şi intervalul în care temperaturile oscilează pe parcursul vremii. Astfel, dacă acum 30 de ani temperaturile suprafeţelor din Sibiu oscilau în cursul verii în intervalul 25 – 35 de grade Celsius, acum acest interval s-a restrâns la cel cuprins între 30 şi 35 de grade Celsius.