Cum răspunde ministrul Turismului când este acuzat că domeniul a decăzut drastic. Strategia bazată pe „o bogată documentaţie bibliografică“

Într-un răspuns adresat deputatului Constantin Şovăială, ministrul Turismului, Bogdan Trif, a încercat să-i demonstreze acestuia că autoritatea implementează mai multe strategii şi că parlamentarul n-are dreptate atunci când spune că „Grecia sau Bulgaria au peste 30 de strategii pe domeniul turismului, iar noi 0”.

 „Din păcate, turismul a decăzut în ultimul timp din cauza nepăsării autorităţilor responsabile”, i-a transmis Şovăială lui Trif într-o interpelare cu o lună în urmă. Acesta atenţiona că pe litoralul românesc firmele se află în criză de angajaţi şi era curios să afle care sunt strategiile pe care le implementează ministerul de profil, precum şi efectele acestora pe termen scurt şi lung.

După aproape o lună, a venit răspunsul lui Bogdan Trif: problema lipsei forţei de muncă este problema Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. În ceea ce priveşte măsurile de dezvoltare a turismului pe care ministerul le are în vedere, Bogdan Trif a enumerat o serie de strategii, obiective şi master planuri, unele dintre care sunt deja expirate, iar altele - prezentate fără cifre explicative. Spre exemplu, despre Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România, ministrul sugerează că a fost deja realizată, fiind axată „pe o bogată documentaţie bibliografică, pe datele şi informaţiile cele mai recente în domeniul ariilor protejate în România şi în lume, coroborate cu o serie de date concrete obţinute din teren, din discuţiile cu factorii direcţi implicaţi”. 

Trif a menţionat şi despre Orientările strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate (2014-2020). Dar nu a oferit niciun rezultat şi niciun rezultat al acestora care să fie în beneficiul zonelor montane defavorizate, pomenind doar despre colaborarea dintre o serie de instituţii şi de „nevoia de a prioritiza măsurile şi acţiunile case se adresează acestei zone”.

Despre Convenţia Carpaţilor – ce are ca obiectiv general păstrarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiilor locale şi a conservării valorilor naturale şi culturale – se vorbeşte ca despre orice alt document: va aduce beneficii. Mai departe sunt enumerate 18 măsuri specifice pe care autorităţile se obligă să le îndeplinească pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin prin convenţie, dar nu e clar câte din ele au fost îndeplinite, dacă acest lucru s-a întâmplat.

Ministrul Turismului a ţinut să amintească despre un document din anul 2010 – Master Planul pentru dezvoltarea turismului balnear – care a fost actualizat în anul 2015. Dar locul pe care îl va ocupa România pe piaţa turismului internaţional a turismului balnear va depinde de receptivitatea „ofertanţilor” (societăţile comerciale) la tendinţele moderne în domeniu şi de rapiditatea cu care aceştia îşi vor adapta produsele noilor cerinţe, crede ministrul.

Bogdan Trif a mai promis că în acest an va fi achiziţionat un ghid electronic care să conţină toate obiectivele turistice ale României, iar în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil, Munţii Făgăraş – 200 de zile cu zăpadă pe an, acesta va deveni „un obiectiv materializat cât mai curând”. Despre acest obiectiv Bogdan Trif a vorbit şi la şedinţa de audiere din Parlament, înainte de învestirea în funcţie.

Spre deosebire de cabinetul parlamentar al lui Constantin Şovăială, de la Ministerul Turismului situaţia de pe litoralul românesc nu se vede în culori sumbre. Ministrul Bogdan Trif a oferit exemplul recentei minivacanţe: „deschiderea sezonului estival a înregistrat un nou record de turişti care şi-au petrecut minivacanţa pe litoral. Mai mult decât atât, acest succes nu a fost umbrit de evenimente neplăcute”.

Recent, într-un comunicat de presă remis presei, acesta a sugerat că autorităţile locale se fac vinovate de situaţia din turism. După o întâlnire pe care a avut-o cu Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM, Trif a acuzat autorităţile locale din Sibiu că nu se implică mai mult în dezvoltarea de proiecte.

„Am fost încântat de disponibilitatea şi deschiderea cu care comisarul european a tratat fiecare subiect pe care l-am abordat. Am vorbit şi despre domeniul schiabil Munţii Făgăraş, implicit despre pârtia de la Bâlea, un proiect care va duce la dublarea capacităţii schiabile din România şi prin intermediul căruia Sibiul se va dezvolta foarte mult. Îmi doresc să văd aceeaşi disponibilitate pentru proiecte şi investiţii în turism şi la Sibiu din partea autorităţilor locale şi aştept propuneri din partea acestora, mai ales că avem, de acum, o uşă deschisă pentru colaborarea cu autorităţile”, a precizat ministrul Turismului.

În general, situaţia domeniului turismului din România este una paradoxală: conform Institutului Naţional de Statistică, 2017 a fost anul în care s-au înregistrat cei mai mulţi turişti din 1990 până acum.

 Iar un raport realizat de The World Economic Forum arăta, tot anul trecut, că România are potenţial, dar nu ştie cum să îl valorifice. Concluziile despre competitivitatea în turism se refereau la faptul că România este o ţară frumoasă, cu multe resurse naturale şi tradiţii minunate pe care, însă, vrem să le vindem turiştilor la preţuri mult prea mari. La aceasta se mai adaugă lipsa infrastructurii şi a angajaţilor bine pregătiţi în domeniu. În schimb, în România oamenii sunt în siguranţă.

Amintim că la şedinţa de audiere a sa atunci când a fost propus pentru funcţia de ministru, Bogdan Trif spunea că printre metodele de promovare a României pe care vrea să le pună în practică vor fi publicitatea electronică şi infotripurile.