Zeci de mii de vulpi şi şacali vor dispărea din România potrivit unei decizii recente a Ministerului Apelor. Animalele, victime „colaterale“ ale pestei porcine africane

Reprezentanţii WWF România trag un semnal de alarmă cu privire la consecinţele dezastruoase pe care le vor avea asupra faunei sălbatice din România noile măsuri de combatere a pestei porcine africane (PPA) aprobate recent de Ministerul Apelor şi Pădurilor.

WWF România atrage atenţia că zeci de mii vulpi, şacali, ciori grive şi coţofene - prădători care au un rol pozitiv, de combatere a PPA cu costuri zero - vor fi vânate într-o perioadă foarte scurtă, în baza Ordinului 827 din 23 august 2018 emis de minister.

Ordinul prevede, pe lângă suplimentarea cotelor de vânătoare la porcii mistreţi, vânarea integrală a cotelor de recoltă la speciile şacal, vulpe, cioară grivă şi coţofană aprobate pentru perioada 2018 - 2019. Aceasta înseamnă, spre exemplu, eliminarea a 10.361 de şacali dintr-o populaţie totală de 14.273 de indivizi (respectiv 72%) şi a 49.966 de vulpi dintr-un efectiv total de 73.285 de exemplare (respectiv 67%). Măsurile vor reduce drastic populaţiile acestor specii într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu consecinţe negative pe termen lung atât la nivelul speciilor, cât şi la nivelul ecosistemelor. Pe de altă parte, măsurile aprobate nu prevăd vânarea speciilor de prădători strict protejate, precum ursul, lupul şi râsul, aşa cum era stipulat în propunerea iniţială.

Activiştii de la WWF arată că măsurile sunt extreme şi nu au susţinere ştiinţifică, fiind în unele cazuri în contradicţie cu Strategia UE de combatere a PPA, cu recomandările şi studiile ştiinţifice ale Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară şi cu Directivele Păsări şi Habitate ale Comisiei Europene. Acestea prevăd, dimpotrivă, interzicerea totală a vânătorii în zonele nou infestate şi luarea unor măsuri stricte de izolare a focarelor. Mai mult decât atât, ministerul nu a prezentat o notă de fundamentare a acestor măsuri, care să evalueze efectele pe termen lung. 

”Speciile prădătoare au un rol bine stabilit în ecosistem şi  ajută la combaterea PPA cu costuri zero. Acest Ordin nu va rezolva problema, ci dimpotrivă, o va amplifica. Prin simpla prezenţă a vânătorilor în zonele afectate şi prin sunetul focurilor de armă se va crea un deranj major, iar mistreţii purtători activi ai virusului probabil se vor muta în alte zone”, atrage atenţia Cristian Remus Papp, manager naţional pentru Biodiversitate şi Arii Protejate WWF România.

Ultimele observaţii pe teren realizate de experţii WWF, cele mai recente din luna august, arată că şacalii din Delta Dunării au contribuit deja la combaterea virusului, consumând cadavrele şi invidizii bolnavi de mistreţ. Redeschiderea vânătorii în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în special a prădătorilor, ar duce la efecte grave pe termen lung şi la posibila instalare a altor boli. 

Ecologiştii susţin faptul că aceste măsuri abuzive nu au susţinere ştiinţifică. Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi şi cei sănătoşi, respectiv prin contactul direct al mistreţilor sau porcilor sănătoşi cu părţi ale cadavrelor animalelor infestate, ţesuturi, sânge, etc. Singurele despre care s-a demonstrat că reprezintă un vector şi un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpuşe. Astfel că rolul prădătorilor în eradicarea PPA este unul major prin funcţia lor sanitară şi trebuie ţinut cont de el în lupta împotriva virusului. 

WWF România solicită aplicarea măsurilor incluse în Strategia UE cu privire la combaterea PPA,  care recomandă în zonele nou infestate: interzicerea totală a vânării mistreţilor; restricţionarea accesului în zonele infestate; instruirea vânătorilor în vederea reducerii probabilităţii diseminării mai departe a virusului în mediu şi în afara zonei infestate; patrulare activă pentru găsirea carcaselor de mistreţ (de către personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive; amplasarea de containere pentru depozitarea carcaselor de mistreţ în fondurile de vânătoare. În fiecare zonă de depozitare trebuie să fie disponibile mijloace de curăţare şi dezinfecţie; măsuri de biosecuritate în fondurile de vânătoare aplicate tuturor persoanelor care manipulează carcase de mistreţ (de exemplu, evitarea posibilei contaminări a autovehiculelor, curţilor şi caselor); testarea tuturor carcaselor de mistreţ şi verificarea măsurilor de biosecuritate în toate fermele de porci din zona infestată. 

În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezenţa PPA timp mai multe luni, Strategia UE include alte măsuri concrete, precum recoltarea mistreţilor de către vânători instruiţi, predarea carcaselor, măsuri de biosecuritate, restricţii totale la hrănirea artificială şi la vânătoarea la goană.