VIDEO Peisaj selenar în Clisura Dunării. Cum a ajuns fluviul la o cotă dramatic de scăzută în amonte de Porţile de Fier

De mai bine de o săptămână, Dunărea scade continuu în amonte de Porţile de Fier, pe Clisură, în zona Moldova Nouă şi s-a retras cu 5-6 metri de la malurile iniţiale.

Asta chiar dacă, până în 30 aprilie, judeţele Ialomiţa Teleorman, Giurgiu, Călărasi, Constanţa, Brăila, Tulcea şi Galaţi se află sub averitizare de inundaţii. Fenomenul nu este nou şi este pus de localnici pe seama faptului că la hidrocentralele de la Porţile de Fier, atât în partea sârbă, cât şi în cea românească, se uzinează mai multă apă ca de obicei.

De exemplu, complexul turistic Berzasca, care se află pe apă, în aceste zile este complet pe uscat. “E foarte scăzută apa. Nu a mai fost de mult aşa. A început să scadă în urmă cu o săptămână. Doar acum doi ani a mai scăzut aşa de mult”, ne-a declarat una dintre angajatele Complexului "Egreta" Berzasca.

Ecologiştii susţin că se produc importante pagube de mediu şi spun că dacă situaţia se prelungeşte s-ar putea întâmpla exact ca în urmă cu doi ani, atunci când zeci de tone de peşti au murit. 

“Se întâmplă, dacă nu în fiecare an, la doi ani tot se întâmplă. Acolo există o neînţelegere între partea română şi sârbă. Sârbii susţin că românii au nişte datorii istorice, de pe vremea când s-a făcut barajul, pentru nişte lucrări. Atunci, ca să recupereze această datorie, uzinează mai multă apă prin baraj. S-a întâmplat şi acum doi ani de zile. Nu este exclus ca asta să se fie întâmplat şi de această dată. În urmă cu doi ani asta s-a întâmplat. Au fost însă puşi la punct de Comisia Europeană a Dunării", ne-a declarat Cornel Popovici Sturza, preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera.

Reprezentantul organizaţiei ecologiste spune că mediul este afectat de fiecare dată când se întâmplă acest fenoment. "În mod sigur afectează mediul, pentru că e exemplu din urmă cu doi ani, când, în zonele umede, de-a lungul Dunării, Ostrovul, Moldova Veche, tot ce ţine de habitatele acvatice, dar în special fauna piscicolă a avut de suferit. Mulţi peşti rămân iniţial în nişte bălţi, de unde mor. Acum doi ani au fost zeci de tone de peşti morţi în urma acestor manevre”, a mai spus Cornel Popovici Sturza.