Se poate tăia „ca-n codru“ în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. Activiştii de mediu cer demisii

FOTO ARHIVĂ

Ministerul Mediului a emis Ordinul privind Planul de Management şi Regulamentul Parculi Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi al siturilor Natura 2000 şi Cheile Nerei Beuşniţa, contestat de activiştii de mediu.

Deşi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (USAMVBT), care a întocmit proiectul pentru privind Planul de Management şi Regulamentul Planului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, recomanda o zonă de protecţie sporită pe suprafaţa a 70 % din parc, aşa cum o cer şi organizaţiile europene, după negocierile purtate cu cei de la Romsilva, s-a ajuns la, procentul pe care aceştia îl doreau, doar 40 % suprafaţă de protecţie sporită.  

Ordinul emis în această formă a stârnit revolta activiştilor de mediu, care consideră că Ministerul nu a ţinut cont de părerea nimănui, în afară de cea a celor de la Romsilva care sunt interesaţi să le rămână o suprafaţă cât mai mare de exploatare. Cornel Popovici Sturza, preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera spune că, din 2015, negocierea pentru suprafaţa de protecţie a parcului s-a purtat exclusiv între minister Romsilva şi USAMVBT, fără a mai fi adusă la cunoştinţa organizaţiilor de mediu sau a altor factori interesaţi.

“Am comparat versiunea aprobată. Zona de protectie strictă, plus zona de protecţie integrală s-a redus de la 55,55 % cât era la sfârşitul consultării cu factorii interesaţi, în mai 2015, la 40,72 % după ce consultarea a devenit netransparentă, numai între USAMVBT şi Romsilva şi girată de Ministerul Mediului. 15 % este mult, este un diktat, dar USAMVBT a cedat ruşinos după ce au muncit 3 ani, deoarece altfel nu primeau ultima tranşă de finanţare a proiectului”, a spus Popovici.

Preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera spune că cineva trebuie să răpundă pentru tăierile masive care vor urma.

“Îi cerem demisia ministrei, pentru că noi am avut multe runde de negocieri de care nu s-a ţinut cont. Pe baza planului de management se va trece, în continuarea, la elaborarea planului de management silvic, care se face pe baza actelor în vigoare. Toate tăierile, care au fost la un moment stopate în urma protestelor noastre, acum sunt legale. Romsilva are liber la tăieri şi rămâne doar zona de 40 % în care nu se mai poate tăia. Am contactat-o recent pe Alma Nicolin, profesoara de la USAMVBT, care a fost şefa de proiect şi mi-a spus că nu mai vrea să spună nimic. Erau şi ei cu sabia deasupra capului pentru că în proiect au avut acest criteriu de performaţă, apariţia ordinului, altfel nu îşi luau banii”, dezvăluie Popovici.

Ziarul Adevărul i-a cerut o opinie şi Almei Nicolin. Iniţial aceasta nu a dorit să comenteze indicându-ne să luăm legătura cu Departamentul de Relaţii Publice din cadrul USAMVBT. În cele din urmă, ne-a spus că varianta adoptată este cea care a fost hotărâtă după consultări.

“Suprafaţa care se conservă în acel parc, dacă aţi avea cunştiinţele necesare, aţi vedea că în alte parcuri suprafaţa este mult mai redusă. Acest parc protejează în modul cel mai real o suprafaţă foarte mare de pădure, pentru că poate sunt şi alte situri cu suprafeţe mai mari în zonele de strictă protecţie, dar care au goluri alpine. Am recomandat la început o suprafaţă mai mare, luând în considerare recomandările de la organizaţiile europene. Dar erau drafturi de lucru. Cred că ştiţi că toate acestea trec prin consultări publice şi la final trebuie să se prezinte partea cercetătorilor cât şi partea comunităţilor locale şi a celor interesaţi. Ceea ce a ieşi este ca urmare a foarte multe etape de consultări publice”, ne-a declarat Nicolin. Întrebată dacă e mulţumită de suprafaţa rămasă cu protecţie maximă, Alma Nicolin susţine că atât s-a putut face la această dată.

“Nu că nu am nicio problemă, dacă era la mine în casă puteam să fac altceva. Dar nu este terenul meu, este un teren al comunităţilor locale, al statului prin Romsilva, nu puteam să decidem noi sută la sută. Nici legal nu aveam acest drept, chiar dacă erau bani europeni, dar banii aia se dau cu anumite condiţii de a ţine cont şi de comunităţile locale şi alţi factori interesaţi. Că puteam noi face mai mult ca ţară, sperăm că în viitor se va face. Aşa avem promisiunea”, a spus Nicolin, pentru Adevărul.